Prima pagină » Social » Fondatorul Baroului Constituţional, Pompiliu Bota, condamnat la un an de închisoare

Fondatorul Baroului Constituţional, Pompiliu Bota, condamnat la un an de închisoare

Fondatorul Baroului Constituţional, Pompiliu Bota, a fost condamnat de magistraţii Judecătoriei Deva la un an de închisoare pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.
Fondatorul Baroului Constituţional, Pompiliu Bota, condamnat la un an de închisoare
08 dec. 2008, 14:35, Social

Pe de altă parte, Lucian Susan a acordat asistenţă juridică, în calitate de avocat, mai multor persoane.

Potrivit Legii 255/2004, în ţară există o singură structură în cadrul căreia să poate exercita profesia de avocat în mod legal şi organizat, denumită Uniunea Naţională a Barourilor din România, precum şi câte un singur barou în fiecare judeţ.

Având în vedere fenomenul creat în urma apariţiei barourilor paralele "Bota", fapta de exercitare a oricăror activităţi de asistenţă juridică specifică profesiei de avocat de către o persoană fizică sau juridică ce nu are calitatea de avocat înscris într-un barou şi pe tabloul avocaţilor acelui barou a fost incriminată.

Cu o săptămână înainte de trimiterea în judecată a celor doi, instanţa supremă admisese recursul în interesul legii referitor la exercitarea profesiei de avocat, trimis de procurorul general Laura Codruţa Kovesi, stabilind că asistenţa juridică acordată de o persoană care nu a dobândit calitatea de avocat conform Legii 51/1995 echivalează cu lipsa de apărare.

Pe de altă parte, Pompiliu Bota a câştigat 16.000 de euro într-un proces împotriva statului român la CEDO, unde a reclamat faptul că, deşi fusese achitat definitiv pentru o evaziune fiscală, în urma unui recurs în anulare a fost, totuşi, condamnat.

La momentul la care s-au petrecut faptele incriminate de Pompiliu Bota, acesta era unic acţionar şi administrator al unei societăţi comerciale. Bota a reclamat în faţa judecătorilor Curţii Europene a Drepturilor Omului (CEDO) faptul că a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în urma unui recurs în anulare formulat de procurorul-general, deşi fusese achitat printr-o decizie judecătorească definitivă.

Mai mult, hotărârea definitivă de achitare prevedea şi acordarea de despăgubiri pentru perioada de arest preventiv executată de Bota pe durata procesului, astfel că el nu şi-a mai primit banii.

El a reclamat faptul că, prin condamnarea sa în urma unui recurs în anulare, statul român i-a încălcat dreptul la un proces corect, dreptul la protecţia proprietăţii şi dreptul de a nu fi judecat sau condamnat de două ori pentru aceeaşi faptă.

Magistraţii CEDO au decis că recursul în anulare a fost, practic, un "apel deghizat" şi că instanţa nu a dispus corect atunci când a casat achitarea definitivă obţinută de Pompiliu Bota, apreciind în unanimitate că reclamantului i-a fost încălcat dreptul la un proces corect, dar şi dreptul la protejarea proprietăţii.

Astfel, judecătorii CEDO au hotărât ca Pompiliu Bota să primească 14.000 de euro cu titlu de daune materiale şi 2.000 de euro cu titlu de daune morale de la statul român.

Pompiliu Bota a declarat, luni, că a fost judecat în lipsă, fără apărător şi fără să i se fi luat vreo declaraţie şi a fost condamnat la un an de închisoare pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat.

"M-au citat să mă prezint la proces, eu am cerut apărător, însă din momentul ăla nu am mai ştiut nimic, am aflat de pe portalul instanţelor de judecată că am fost condamnat la un an de închisoare. La acel an de închisoare ar trebui să se adauge alţi doi, de la o condamnare mai veche, pentru evaziune fiscală. În acel proces m-am adresat CEDO şi am câştigat, iar statul român trebuie să îmi plătească daune morale. Nu mă tem, am peste 50 de procese în toată ţara, toate pentru exercitarea fără drept a profesiei de avocat sau complicitate la această infracţiune", a susţinut Bota.

Bota a adăugat că a contestat deja decizia Judecătoriei Deva.

Pompiliu Bota a fost trimis în judecată de procurorii Parchetului Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, la sfârşitul lunii aprilie 2007, alături de Lucian Susan, acuzat şi el de exercitarea fără drept a unei profesii.

Anchetatorii au stabilit că, din 2002, Pompiliu Bota a făcut demersuri pentru înfiinţarea asociaţiilor "Bonis Potra" Deva şi "Figaro Potra" Alba-Iulia, precum şi a unei filiale cu personalitate juridică, în judeţul Gorj, a celei din urmă asociaţii.

Ulterior, prin hotărâri ale celor trei entităţi s-au înfiinţat barouri, iar Pompiliu Bota a început să exercite profesia de avocat, deşi nu era înscris în niciun barou sau tablou al avocaţilor.

În baza hotărârilor asociaţiilor non-profit menţionate au fost înfiinţate structuri asociative care au conferit membrilor lor calitatea de avocat. Ulterior, la nivelul ţării s-au înfiinţat noi structuri auto-denumite barouri.

Anchetatorii au stabilit că Bota a exercitat ilegal profesia de avocat în perioada 26 iunie 2004 – decembrie 2006, perioadă în care a asigurat consultanţă juridică, asistenţă şi reprezentare pentru opt persoane.