Conform specialiştilor, la peste 1.800 de metri s-a depus un strat de 25-35 cm de zăpadă proaspătă şi relativ proaspătă.
„Acest ansamblu instabil din partea superioară este depus peste straturile mai vechi, îngheţate, peste care poate aluneca, mai ales în condiţii de supraîncărcare. O parte din zăpadă a fost spulberată şi depozitată pe văile adăpostite unde depozitele de zăpadă sunt mai însemnate. La supraîncărcări oricât de mici, dar izolat şi spontan, se pot declanşa avalanşe de dimensiuni medii şi izolat mari, prin ruperii plăcilor de vânt, îndeosebi de pe versanţii nordici şi estici, sau prin alunecarea stratului pulver peste cel vechi cu zăpadă îngheţată sau peste plăcile de vânt formate în perioada precedentă, pe pantele suficient de înclinate”, au transmis meteorologii.
Potrivit acestora, riscul este mai ridicat în zonele adăpostite, unde sunt acumulări importante de zăpadă.
Şi la altitudini mai mici de 1.800 de metri există riscul declanşării unor avalanşe de dimensiuni mici şi izolat medii, în zonele cu depozite de zăpadă spulberată de la altitudini mai mari. Sub 1.500 m, stratul este de dimensiuni mai reduse.
Risc însemnat de avalanşe este şi în Munţii Rodnei, Parâng-Şureanu şi Ţarcu-Godeanu.