Angelescu (MCPN): Proiectul minier de la Roşia Montană aduce fonduri pentru prezervarea sitului

Ministerul Culturii, prin Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba, a emis, joi, certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic - după aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană" -, dând astfel unul dintre avizele necesare pentru demararea proiectului minier al companiei Roşia Montană Gold Corporation (RMGC).

În februarie 2010, consilierul pe probleme de Patrimoniu al ministrului Culturii, Csilla Hegedus, a anunţat că Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional (MCPN) a iniţiat procedura pentru includerea Roşia Montană în lista patrimoniului mondial UNESCO. Ea a spus atunci că ministrul Culturii, Kelemen Hunor, consideră că pentru Roşia Montană se poate găsi o variantă pe termen mediu şi lung mai profitabilă şi mult mai bună decât mineritul. De asemenea, ea a anunţat că, potrivit ministrului, vechiul certificat de descărcare arheologică primit de compania Roşia Montana Gold Corporation a fost anulat printr-o hotărâre judecătorească definitivă. Totuşi, această propunere a MCPN de includere a Roşia Montană în lista UNESCO nu a mai fost înaintată.

Mircea Angelescu a declarat, joi, pentru MEDIAFAX, că s-a făcut o alegere între a avea Roşia Montană în lista tentativă a UNESCO, ceea ce nu ar fi adus însă bani pentru conservarea sitului, şi a beneficia de fonduri de la investitor pentru prezervarea patrimoniului de la Roşia Montană.

Angelescu a precizat, pe de altă parte, că, dacă proiectul minier nu va fi demarat, RMGC nu va aloca aceste fonduri.

"Dar nu există niciun fel de înţelegere ca noi să dăm aceste aprobări ca să primim aceşti bani. Sunt proceduri administrative", a mai spus Angelescu.

Ministrul Culturii, Kelemen Hunor, a declarat, joi, că în cazul emiterii de către Direcţia de Cultură Alba a avizului de descărcare de sarcină arheologică pentru Roşia Montană s-au respectat toate etapele legale, iar acest lucru înseamnă salvarea a circa 80% din patrimoniul cultural construit.

"Este o procedură legală care a respectat toate etapele necesare. Nu pot oferi mai multe detalii. În momentul în care se va parcurge o nouă etapă, atunci voi oferi alte informaţii. Avizul înseamnă salvarea a circa 80 la sută din patrimoniul cultural construit şi respectă criteriile privind salvarea patrimoniului naţional. Urmează, dacă va fi cazul, scoaterea de pe lista monumentelor istorice a unei părţi a masivului Cârnic", a declarat, joi seară, la Cluj, Kelemen Hunor, întrebat despre certificatul de descărcare de sarcină arheologică pentru o parte din masivul Cârnic, emis de către Direcţia Judeţeană pentru Cultură Alba.

Potrivit unui comunicat al MCPN remis, joi, MEDIAFAX, Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional (DCJPN) Alba a emis acest certificat pe baza hotărârii din 12 iulie a Comisiei Naţionale de Arheologie privind aprobarea raportului de cercetare arheologică preventivă "Masivul Cârnic, Roşia Montană, România - proiectul minier Roşia Montană".

"Acesta este primul pas necesar în procesul de a asigura salvarea, conservarea şi valorificarea moştenirii arheologice şi arhitectonice de la Roşia Montană", se arată în comunicatul citat, precizându-se că ministrul Culturii şi Patrimoniului Naţional, Kelemen Hunor, a iniţiat un plan de acţiune care să asigure conservarea celor mai importante situri arheologice şi monumente arhitectonice.

Planul are ca obiectiv salvarea şi punerea în valoare a 80% dintre valorile arheologice şi arhitectonice din regiune, printre ele numărându-se: galeriile miniere cu semnificaţie istorică deosebită aflate în zona Piatra Corbului, galeriile din zona Cătălina-Monuleşti, care vor fi cercetate, restaurate şi deschise publicului, incinta funerară romană de la Tău Găuri, sistemul hidraulic roman din sectorul minier Păru-Carpeni, inclusiv galerii romane, medievale şi moderne, 41 de clădiri monument istoric din zona protejată, centrul istoric al localităţii revitalizat, peste 100 de kilometri de galerii de mină care vor fi cercetate de arheologi pentru alte descoperiri.

Acest plan va fi realizat prin alocarea de către compania Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a 70 de milioane de dolari, care vor fi cheltuiţi la Roşia Montană pentru lucrările de conservare şi punere în valoare a patrimoniului arheologic şi arhitectonic. De asemenea, planul cuprinde înfiinţarea unei comisii speciale - din care vor face parte experţi independenţi - care va monitoriza şi va avea puterea de a opri în orice moment exploatarea, în situaţia în care se vor face descoperiri importante, se mai spune în comunicatul Ministerului Culturii.

Roşia Montană Gold Corporation dezvoltă proiectul minier de la Roşia Montană, din Munţii Apuseni, cu costuri proiectate de un miliard de dolari, prin care compania estimează că va extrage 626.000 de uncii Troy de aur pe an timp de cinci ani de la inaugurarea minei. O uncie Troy este echivalentul a 31,1 grame de aur.

Compania este controlată de firma canadiană Gabriel Resources, care deţine 80,46% din capitalul social, în timp ce statul român controlează 19,31% din acţiuni, prin firma Minvest Deva, iar alţi acţionari cumulează 0,23% din titluri.