ANSVSA: Controale specifice perioadei premergătoare Paştelui, toţi medicii veterinari implicaţi

Controalele urmăresc respectarea condiţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor din toate târgurile de animale, pieţele agro-alimentare, unităţile de tăiere, procesare, depozitare, valorificare şi de alimentaţie publică şi sancţionarea drastică a oricărei încalcări a prevederilor legale, potrivit unui comunicat transmis, marţi, de ANSVSA.

Totodată, la nivelul fiecărei DSVSA, la circumscripţiile sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor şi la circumscripţiile sanitare veterinare zonale, în perioada 12 – 23 aprilie va fi asigurată permanenţa, inclusiv în zilele de sâmbată şi duminică, şi vor fi afişate programul de lucru, persoana responsabilă şi numărul de telefon la care se pot face sesizări.

Potrivit ANSVSA, sunt în desfăşurare acţiuni de control la unităţile care procesează, depozitează, transportă şi comercializează produse alimentare de origine animală animală şi non-animală. Sunt vizate şi unităţi de fabricare a produselor de morărit şi panificaţie, a produselor de patiserie, depozite cu legume, fructe, seminţe şi conserve, unităţi de fabricare a băuturilor alcoolice şi răcoritoare, precum şi unităţi de tip hipermarket, supermarket şi alte unităţi care comercializează produse alimentare specifice perioadei postului.

De asemenea, în perioada 12 – 23 aprilie, autorităţile locale care vor să organizeze, în localităţile pe care le administrează, centre pentru sacrificarea mieilor, pot solicita un aviz din partea Direcţiilor Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) judeţene.

ANSVSA precizează că spaţiile avizate temporar pentru sacrificarea mieilor trebuie să fie separate fizic de cumpărători, pentru a nu le produce acestora disconfort, să poată caza animalele şi să aibă posibilităţi de adăpare şi furajare a acestora, să fie dotate cu sistem de alimentare cu apă potabilă şi apă caldă şi să aibă facilităţi de colectare şi stocare în vederea dirijării la unităţi de ecarisare a sângelui şi subproduselor necomestibile rezultate din sacrificarea animalelor.

"Dirijarea subproduselor la unităţile de ecarisare intră în responsabilitatea primăriei sau administratorului locului de sacrificare, pentru care va prezenta medicului veterinar oficial confirmarea din partea unităţii de transformare. Carnea provenită din sacrificările efectuate în locurile special amenajate temporar pentru sacrificarea mieilor va fi comercializată direct consumatorului final, imediat dupa sacrificare, examinare şi marcare. Este interzisă organizarea de locuri speciale pentru sacrificarea mieilor sau iezilor în zonele în care au fost impuse restricţii pe motive de sănătate a animalelor", se mai arată în comunicat.

ANSVSA a mai stabilit că toţi mieii şi iezii care pleacă spre aceste puncte de tăiere, trebuie să fie identificaţi cel puţin prin aplicarea unei crotalii simple, imprimată cu un cod unic individual iar starea de sănătate a mieilor şi faptul că provin din exploataţii unde nu evoluează boli infectocontagioase, trebuie certificată de către medicul veterinar.

"Animalele identificate, însoţite de certificatul de sănătate şi formularul/documentul de mişcare emise de către medicul veterinar sau de către deţinătorul animalelor, se transportă spre locul de sacrificare numai cu mijloace autorizate sau înregistrate sanitar veterinar", precizează sursa citată.

Carnea şi organele de miel sunt admise pentru consumul public numai dacă sunt însoţite de un certificat de sănătate publică veterinară şi poartă marca de sănătate.

Carnea de miel sau ied - care provine din unităţi autorizate sanitar veterinar pentru schimburi intracomunitare va fi marcată cu o marcă de sănătate de formă ovală cu dimensiunile de 6,5/4,5 cm, având inscripţionate în partea superioară "ROMÂNIA" cu majuscule sau codul ISO al ţării "RO", în centru numărul de autorizare acordat de ANSVSA, iar în partea inferioară abrevierea: CE cu majuscule .

Carnea de miel sau ied - care provine din unităţi aprobate pentru perioadă de tranziţie şi din locuri special amenajate temporar, este ştampilată cu o ştampilă de formă rotundă, având diametrul de 3,5 cm, în partea superioară: "ROMÂNIA", cu majuscule, în centru indicativul judeţului, urmat fără întrerupere de numărul de autorizare al unităţii iar în partea inferioară: "CONTROLAT SANITAR-VETERINAR", cu majuscule.

Transportul ouălor se va face numai în mijloace auto autorizate sanitar veterinar, produsul trebuind să fie marcat cu un număr distinctiv, cod identic cu cel al exploataţiei. Ouăle de provenienţă românească sunt marcate şi cu data valabilităţii minime care trebuie stabilită la maxim 28 de zile de la ouat. Pentru ouăle provenite din alte ţări, codul se compune din cifra care defineşte metoda de creştere (0,1, 2 sau 3), codul de ţară şi un număr de identificare definit de ţara respectivă, prin care se identifică unitatea de producţie.

Ouăle valorificate de către producătorii particulari vor fi examinate ovoscopic de către personalul veterinar din cadrul circumscripţiilor sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, fiind interzise pentru comercializare ouăle cu coaja crăpată sau lovită.

ANSVSA precizează că laptele crud destinat vânzării directe sau prelucrării în brânzeturi trebuie să provină numai de la animale sănătoase, care nu suferă de boli ce pot fi transmise la om, prin intermediul laptelui.

Produsele din lapte pot fi valorificate de către crescătorii de animale, în spaţii înregistrate sanitar veterinar în condiţiile în care producătorul deţine documentul de înregistrare sanitară veterinară pentru vânzare directã sau vânzare cu amănuntul şi certificatul de producător, fişa de sănătate a animalelor vizată de medicul veterinar, carnetul de sănătate cu viza medicului uman.

Producătorul este obligat să ofere consumatorului date privind identitatea producătorului, sortimentul de produs şi data obţinerii produsului, înscrise pe o etichetă ataşată pe ambalaj.

Expunerea produselor trebuie să se facă în vitrine, în recipiente confecţionate din materiale necorodabile, uşor de curăţat şi igienizat iar comercializarea brânzeturilor trebuie să se facă în ambalaje de unică folosinţă (pungi din plastic sau hârtie cerată de uz alimentar).

"Alte produse alimentare tradiţionale: cozonaci, prăjituri, produse de panificaţie, legume de sezon, etc. se pot comercializa în spaţii amenajate şi înregistrate sau autorizate, sub controlul personalului de specialitate. Este interzisă comercializarea produselor şi a alimentelor de origine animală în spaţii improvizate, nesupuse controlului sanitar veterinar sau în sistem de vânzare stradal, în care nu este asigurată o temperatură şi o stare de igienă corespunzătoare", se mai arată în comunicat.