Anton: Apreciez că strategia pe educaţie a fost finalizată

"Sunt profund emoţionat când o serie de foşti miniştri ai educaţiei, precum Andrei Marga, Ecaterina Andronescu sau Mircea Miclea, îmi dau sfaturi privind implementarea programelor sau viziunilor pe care nu le-au făcut sau nu le-au avut în calitatea pe care au deţinut-o. Apreciez faptul că, după mult timp de la asumarea creării ei, Strategia pe educaţie şi cercetare s-a finalizat în cele din urmă", susţine ministrul Educaţiei într-un comunicat de presă.

Potrivit demnitarului, strategia pentru învăţământ cuprinde proiecte care se derulează deja la nivelul Ministerului Educaţiei sau sunt în curs de derulare.

"Apreciez însă, faptul că Strategia nu se abate de la principiile şi prevederile din proiectul de legi ale educaţiei, definitivat de un an de către MECT. Este şi normal să regăsim ideile din proiect şi în strategie, din moment ce la finalizarea actului normativ al MECT au participat aproximativ aceiaşi decidenţi - parteneri de dialog social ai ministerului. Aşadar, văd în această Strategie o susţinere explicită a proiectului de legi ale educaţiei, un consens politic şi social asupra domeniului educaţiei, pe care îl salut", a mai spus demnitarul.

Preşedintele comisiei prezidenţiale pentru educaţie, Mircea Miclea, a redactat o strategie de modernizare a învăţământului, pe baza propunerilor făcute de unii semnatari ai Pactului pentru Educaţie, printre care PDL, PRM şi UDMR, documentul fiind asumat de către preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit unui comunicat al Preşedinţiei, şeful statului a decis să îşi asume Strategia de modernizare a educaţiei, intitulată Educaţie şi Cercetare pentru Societatea Cunoaşterii, redactată de preşedintele Comisiei Prezidenţiale pentru Analiza şi Elaborarea Politicilor din domeniile educaţiei şi cercetării, Mircea Miclea.

Miclea - fost ministru al educaţiei în perioada în care PD se afla încă la guvernare - a redactat documentul, potrivit Preşedinţiei, pe baza propunerilor primite din partea mai multor semnatari ai Pactului Naţional pentru Educaţie: trei federaţii sindicale de profil, trei partide politice parlamentare şi opt asociaţii, care au răspuns solicitării de a participa la crearea strategiei.

"Strategia este supusă dezbaterii publice, spre amendare şi îmbunătăţire", menţionează Preşedinţia.

Pe site-ul Administraţiei prezidenţiale sunt prezentate propunerile pentru elaborarea strategiei, făcute de unii dintre semnatarii Pactului pentru Educaţie, printre care PDL, UDMR şi PRM.

"Toate măsurile şi acţiunile propuse în această strategie ţintesc nu numai un nou aranjament instituţional şi legislativ, cât mai ales un nou angajament axiologic, o nouă ierarhie de valori care să ne scoată din debusolarea axiologică pe care am trăit-o după 1989", se arată la începutul documentului postat pe site-ul Preşedinţiei.

Obiectivele propuse prin strategie sunt: situarea performanţelor elevilor români la testele internaţionale (PISA, PIRLS, TIMSS) în topul primelor zece ţări ale lumii, plasarea a cel puţin trei universităţi româneşti în topul primelor 500 de universităţi din lume, creşterea de cinci ori a producţiei ştiinţifice şi triplarea indicelui global de inovare, pentru a atinge media actuală a UE, reducerea ratei de părăsire prematură a sistemului de educaţie sub cinci la sută care în prezent este de 23,6 la sută, eliminarea diferenţelor esenţiale dintre învăţământul rural şi cel urban, dintre oportunităţile "de învăţare" oferite grupurilor minoritare şi cele oferite majorităţii.

Alte obiective sunt transformarea educaţiei permanente într-o practică socială curentă la nivelul fiecărei instituţii, publice sau private, creşterea până la 20 la sută a ratei de participare a adulţilor la educaţia permanentă, "transformarea corpului didactic într-o elită profesională a naţiunii", centrarea şcolii pe nevoile beneficiarului, alocarea a cel puţin şapte la sută din PIB pentru educaţie şi cercetare şi condiţionarea cuantumului resurselor alocate unităţilor din sistem de rezultatele efectiv obţinute.