Antonescu: Dacă proiectul privind Roşia Montană nu are avizul Ministerului Justiţiei, cred că nu-l putem lua în discuţie

Preşedintele Senatului, Crin Antonescu, a declarat, luni, răspunzând unei întrebări, că, dacă proiectul de lege privind Roşia Montană nu are avizul ministrului Justiţiei, el crede că acesta nu poate fi luat în discuţie în Parlament.

Urmărește
1214 afișări
Imaginea articolului Antonescu: Dacă proiectul privind Roşia Montană nu are avizul Ministerului Justiţiei, cred că nu-l putem lua în discuţie

Crin Antonescu (Imagine: Andrei Alex Moise/ Mediafax Foto)

Antonescu a fost întrebat, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj-Napoca, în legătură cu un raport al Ministerului Justiţiei, apărut în media, în care se fac o serie de observaţii legate de proiectul de lege privind Roşia Montană, el arătând că nu ştie despre acesta, jurnaliştii menţionându-i totodată că nu a fost dat un aviz.

"Ştiu, de exemplu, de la Varujan Vosganian, ministrul Economiei, că domnia sa, care nu se afla în ţară la momentul avizării, a lăsat dispoziţii clare secretarului de stat Ciocănea pentru aviz cu observaţii şi sunt o serie de observaţii acolo, şase observaţii. (...) Vom vedea acest lucru, eu repet, dacă proiectul - n-a intrat pe circuit - dar fără avizul ministrului Justiţiei, vă pot spune că dacă nu are acest aviz - ceea ce eu nu vreau să vă contrazic, pentru că păreţi mai informat strict pe speţă - dar dacă nu are avizul ministrului Justiţiei cred că nici nu putem sa îl luăm în discuţie. Vom vedea exact", a spus Antonescu.

Într-o adresă din 13 august către ministrul delegat Dan Şova, semnată de secretarul de stat în MJ Florin Aurel Moţiu, apărută în presă, sunt menţionate o serie de observaţii privitoare la proiectul de lege privind unele măsuri aferente exploatării minereurilor auro-argentifere din perimetrul Roşia Montană.

"Gândul" a notat că în documentul adresat ministrului Şova se arată că propunerea de a aproba un contract-acord de drept privat prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a acesteia de a reglementa o manieră generală.

"Din această perspectivă, aprobarea unui contract-acord prin lege nu corespunde finalităţii constituţionale a însăţi activităţii de legiferare ca activitate prin care se exercită puterea de stat, dat fiind că scopul contractului-act individual vizează doar părţile şi interesele determinate ale acestora, în timp ce legea-act cu aplicabilitate eminamente generală-vizează societatea în general, reglementarea unei sfere cât mai largi de raporturi juridice în cadrul şi în interesul societăţii", arată raportul de la Ministerul Justiţiei.

De asemenea, notează "Gândul", reprezentanţii Ministerului Justiţiei care au întocmit documentul arată că o mare parte din termenii cuprinşi în lege sunt definiţi imprecis şi/sau incorect, lăsând posibilitatea unor interpretări arbitrare.

"În ceea ce priveşte calificarea interesului public naţional ca fiind 'deosebit', apreciem că aceasta trebuie să fie reanalizată, deoarece nu face decât să genereze confuzie, respectiv, dacă pentru proiectele de interes naţional expropriator este statul, atunci pentru cele de interes 'deosebit' nu se mai poate determina cine este expropriatorul. Mai mult, această sintagmă nu este nici măcar consecvent utilizată în cadrul proiectului", se arată în textul menţionat.

În privinţa formulărilor privind exproprierile de care vorbeşte legea, documentul de la Justiţie arată că legea generează o situaţie absurdă, o "dublă expropriere", mai notează sursa citată.

În plus, documentul face referire şi la modul cum sunt implicate instituţiile publice pentru punerea în practică a proiectului. "Referirea din ipoteza textului la 'entităţi publice' nu este corelată cu conţinutul articolului în cadrul căruia regăsim referiri la societăţi pe acţiuni care nu au cum să fie caracterizate ca entităţi publice", se arată în document.

De asemenea, se apreciază că ar mai fi nevoie de mai multe avize de la mai multe ministere, printre care cel de Externe, de Interne şi cel al Apărării Naţionale.

"Prin urmare, vă transmitem observaţiile noastre cu privire la proiectul de lege propus pentru a reanaliza măsurile preconizate în raport cu aceste observaţii şi ne rezervăm dreptul ca la data retransmiterii proiectului să întreprindem o nouă analiză conform procedurii", conchid autorii documentului.

Liderii PDL au susţinut, joi, că proiectul de la Roşia Montană nu are avizul Ministerului Justiţiei şi îl acuză pe premierul Victor Ponta că nu a prezentat un punct de vedere clar despre proiect, Cătălin Predoiu spunând că acest lucru "denotă dispreţ pentru Parlament şi denotă dispreţ pentru cetăţeni".

Preşedintele PDL, Vasile Blaga, a declarat, joi, la Eforie Nord, la deschiderea Şcolii de Vară a Organizaţiei Pensionarilor şi Vârstei a treia a PDL, că prin atitudinea pe care o are vizavi de proiectul de la Roşia Montană, Victor Ponta nu va mai fi luat în serios de vreun premier al unei ţări europene.

"Roşia Montană. Mai ţineţi minte ce spunea Victor Ponta când era în opoziţie? Acum acelaşi Ponta semnează un proiect de lege fără a avea avizul de fond al Ministerului Justiţiei ca şi când ministrul Justiţiei nu ar fi membru al cabinetului şi nu i-ar fi chiar prieten, că ăştia lucrează în familie. Dar în acelaşi timp văzând presiunile opiniei publice ce zice Ponta? Eu, prim-ministru, sunt de acord, dar eu, deputat, nu votez, că nevastă-mea se pune în lanţuri, iar partidul să facă ce vrea. Ce prim-ministru dintr-o ţară europeană îl va mai lua în serios pe omul ăsta?", a afirmat Vasile Blaga.

De asemenea, prim-vicepreşedintele PDL Cătălin Predoiu a criticat "comportamentul" Guvernului privind proiectul de la Roşia Montană, susţinând că acesta denotă "iresponsabilitate" şi "frică de a lua decizii".

"În ceea ce priveşte Roşia Montană, vedem şi aici un comportament al Guvernului care denotă iresponsabilitate, frica de a lua decizii, trimiterea în Parlament a unui proiect fără avize, atitudine echivocă faţă de proiect, îl susţin sau nu îl susţin, nu ştim acest lucru, secretomanie în ceea ce priveşte condiţiile, sunt sau nu discuţii în subteran legate de acest proiect pe care le conduce Guvernul? Spun că în orice proiect, nu numai Roşia Montană, trebuie să obţinem maximum de avantaje financiare pentru statul român şi nu avem garanţia văzând acest guvern corupt că le poate obţine. Ba chiar conduita acestui Guvern în privatizările anterioare lasă să se înţeleagă că suntem în nesiguranţă din acest punct de vedere", a menţionat Predoiu.

El a precizat că este "inadmisibil" ca proiectul de la Roşia Montană să ajungă în Parlament fără avizul de la Ministerul Justiţiei şi că în acest mod Guvernul şi premierul arată "dispreţ faţă de Justiţie, Parlament şi faţă de cetăţeni".

"În ceea ce priveşte activitatea Guvernului în general suntem din ce în ce mai îngrijoraţi, observăm că avem de-a face numai cu incompetenţă, dar deja avem de-a face cu abuzuri. Să trimiţi în Parlament un proiect de lege fără avizele esenţiale pe care trebuie să le primească este inadmisibil. Vă spun că în guvernele PDL nu se intra pe ordinea de zi cu proiecte de lege care nu aveau avizele cerute de actele normative de tehnica legislativă. Faptul că trimiţi în Parlament un proiect de lege fără avizul Ministerului Justiţiei denotă dispreţ nu numai pentru Ministerul Justiţie şi pentru Justiţie în general, dar denotă dispreţ pentru Parlament şi denotă dispreţ pentru cetăţeni. Guvernul Ponta, însuşi premierul Victor Ponta, dispreţuieşte şi Justiţia şi Parlamentul şi cetăţenii, ăsta este înţelesul actelor sale din ultima vreme: dispreţ", a mai declarat Cătălin Predoiu.

Proteste faţă de acest proiect au avut loc, în ultimele zile, la Bucureşti şi în alte oraşe din ţară, după ce, în 27 august, Guvernul a aprobat un proiect de lege care reglementează exploatarea minereurilor din perimetrul Roşia Montană, documentul urmând să fie transmis Parlamentului spre adoptare.

Exploatarea ar urma să înceapă în noiembrie 2016, după ce planul urbanistic zonal va fi aprobat până la sfârşitul acestui an, iar participaţia statului ar creşte cu încă 5,69%, la 25% din acţiuni, dar condiţionat de emiterea la timp a tuturor autorizaţiilor, potrivit unui draft al Acordului între Guvern, Gabriel Resources şi Roşia Montană Gold Corporation pentru începerea exploatării.

Compania Roşia Montană Gold Corporation deţine la Roşia Montană (judeţul Alba), prin concesionare în vederea exploatării, cel mai important zăcământ de aur din România, evaluat la aproximativ 300 de tone de aur şi 1.600 de tone de argint.

Investiţia Roşia Montană, blocată de mai mulţi ani din cauza disputelor privind protecţia mediului, a fost inclusă în Planul naţional de investiţii şi locuri de muncă lansat, în urmă cu o lună, de Guvern şi prezentată ca proiect de "exploatare cu noi standarde de mediu" de unde statul estimează beneficii de 78% din ceea ce generează proiectul.

Compania Gabriel Resources deţine în prezent 80,69% din proiectul Roşia Montană, restul fiind în posesia statului prin compania Minvest.

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici