Anul 2016 sau anul după Colectiv. Ororile din spitalele din România, devoalate cu greu: De la bacterii care au ucis oameni în spitale la medici care ar fi experimentat pe copii

Începutul anului 2016 a fost marcat de tragedia din clubul Colectiv, care a curmat 64 de vieţi, majoritatea fiind tineri de 20-30 de ani, artişti, fotografi, jurnalişti, arhitecţi, studenţi, dar şi câţiva adolescenţi, cel mai tânăr fiind un elev de clasa a X-a, olimpic la informatică. În noaptea incendiului, 27 de persoane au decedat, iar în zilele ce au urmat, alţi 37 de răniţi, internaţi în spitale şi clinice de specialitate din România, Austria, Belgia, Olanda, Israel, Marea Britanie şi Germania, şi-au pierdut viaţa. Această tragedie a scos la iveală, pe de-o parte, lipsa dotărilor şi a igienei din spitalele din ţara noastră, iar pe de altă parte incapacitatea sistemului sanitar din România de a trata corespunzător un număr mare de răniţi rezultaţi în urma unui incendiu, deşi Guvernul şi Ministerul Sănătăţii au alocat, anual, zeci de milioane de euro în dezvoltarea şi modernizarea unor unităţi medicale de urgenţă.

Secţia de arşi a Spitalului Floreasca

În anul 2010, la Spitalul de Urgenţă Floreasca a fost inaugurată cea mai modernă secţie de chirurgie plastică şi reparatorie din România, pentru tratarea marilor arşi, în care s-au investit aproximativ nouă milioane de euro. Dar a rămas nefuncţională din cauza lipsei personalului de specialitate. În primăvara anului 2015, a fost din nou inaugurată, de data aceasta în prezenţa ministrului Sănătăţii de la acea vreme, Nicolae Bănicioiu. Dar, în luna octombrie 2015, când răniţii din Colectiv ar fi trebuit trataţi în această secţie, s-a constatat că este nefuncţională, iar marii arşi au fost înghesuiţi în alte saloanele ale spitalului.

Profesorul Ioan Lascăr, cel care s-a ocupat de implementarea acestui proiect, a inaugurat, pentru a treia oară, Secţia de Mari Arşi a Spitalului Floreasca în luna mai 2016, declarând în cadrul unei conferinţe de presă că totul funcţionează la parametrii optimi, că personalul medical este suficient, iar secţia poate trata, în orice moment, un rănit grav. La o zi după, însă, Corpul de Control al ministrului Sănătăţii a descins în spital şi a constatat că lipsesc o parte din echipamente, medicii şi asistentele care ar trebui să fie în saloanele Secţiei de Arşi lucrau în alte secţii, iar unitatea nu putea trata nicio victimă a unui incendiu. Mai mult, s-a constatat că barocamera achiziţionată pentru tratarea marilor arşi nu putea fi folosită decât pentru tratamente anti-îmbătrânire, deoarece starea de sănătate a pacienţilor cu arsuri grave ar fi fost pusă în pericol de un astfel de dispozitiv.

În urma anchetei, procurorii DNA au pus sub învinuire mai mulţi foşti şefi din cadrul Spitalului Floreasca pentru abuz în serviciu, aceştia fiind acuzaţi că au adus un prejudiciu de peste şase milioane lei unităţii prin achiziţionarea de echipamente supravealuate şi a barocamerei care nu a funcţionat niciodată. Astfel, Radu Alexandru Macovei, fost manager al Spitalului Floreasca, Ioan Lascăr, fost şef al Clinicii de Chirurgie Plastică şi Microchirurgie Reconstructivă din cadrul spitalului, Marina-Magdalena Gontariu şi Marian Mihailă, foşti şefi ai biroului de achiziţii sunt acuzaţi de DNA de abuz în serviciu cu consecinţe deosebit de grave. Cele şase camere de tratare a pacienţilor cu arsuri grave au devenit funcţionale abia din vara acestui an, iar acum funcţionează la capacitate maximă, primind pacienţi din toată ţara.

Afacerea Hexi Pharma cu dezinfectanţi diluaţi

O investigaţie jurnalistică a GSP, bazată pe mărturiile şi documentele puse la dispoziţie de un angajat al companiei Hexi Pharma, care producea substanţe dezinfectante pentru multe dintre spitalele din România, inclusiv cele în care au fost internaţi răniţii din Colectiv, a scos la iveală o afacere de zeci de milioane de lei. Potrivit acesteia, compania producea dezinfectanţi diluaţi, astfel încât să îşi maximizeze profitul, iar o parte din biocide aveau o concentraţie chiar şi de 2.000 de ori mai mică decât prevedea reţeta. Firma Hexi Pharma a încheiat, în perioada 2014-2016, contracte de vânzare de produse biocide cu 152 de unităţi medicale din România, valoarea contractelor fiind de 51 de milioane de lei.

După demararea investigaţiei, Ministerul Sănătăţii a făcut o serie de verificări independente, din care a rezultat că, într-adevăr, cei mai mulţi dintre dezinfectanţii Hexi Pharma sunt diluaţi. Ca urmare, a dispus retragerea din spitale a tuturor produselor acestei companii, sistarea contractelor şi formularea unei plângeri penale împotriva conducerii firmei. La scurt timp, Hexi Pharma a disponibilizat toţi angajaţii şi a cerut Judecătoriei Sectorului 5 să admită intrarea în insolvenţă, în vederea falimentului şi lichidării companiei. Instanţa a respins, însă, această solicitare şi a dispus suspendarea procedurii de dizolvare sau lichidare, interdicţia fuziunii, divizării sau reducerii capitalului social, interzicerea înstrăinării activelor, interzicerea plăţilor şi transferurilor băneşti.

La mai puţin de o lună de la demararea anchetei, patronul Hexi Pharma, Dan Condrea, a murit în urma unui violent accident de circulaţie. Deoarece fusese desfigurat, identitatea a fost stabilită în urma autopsiei şi a analizelor de sânge. Ancheta Parchetului General a stabilit că patronul Hexi Pharma s-a sinucis, intrând intenţionat cu maşina într-un pom de pe marginea drumului judeţean 101, care leagă localităţile Buftea şi Tamaşi, din judeţul Ilfov.

Între timp, ancheta privind diluarea dezinfectanţilor a continuat, iar procurorul general al României a anunţat că în scurt timp cercetările se vor finaliza, iar dosarul va fi înaintat instanţei de judecată.

,,Acest dosar este în faza de finalizare şi vom avea o soluţie probabil până la sfârşitul anului sau în primele zile ale anului următor”, a declarat Augustin Lazăr.

Ministrul Sănătăţii a demisionat din cauza dezinfectanţilor diluaţi

Odată cu izbucnirea scandalului dezinfectanţilor Hexi Pharma, ministrul Sănătăţii de la acea vreme, Patriciu Achimaş-Cadariu, a anunţat că vor fi făcute investigaţii amănunţite şi teste de laborator pentru a se stabili exact câte produse erau diluate şi cât de mult. La data de 4 mai, ministrul a organizat o conferinţă de presă şi a anunţat că în urma a 3.526 de probe analizate în laboratoarele unităţilor sanitare, în laboratoarele DSP-urilor şi în laboratoare private cu care unităţile sunt în contract, doar 4,25% din produse sunt neconforme, dar nu a vrut să precizeze care sunt unităţile unde au fost identificate probleme deoarece Parchetul General avea o anchetă penală în curs ce nu i-ar fi permis să dezvăluie astfel de informaţii.

,,În peste 95% din situaţii testele au fost conforme. 150 de teste au fost neconforme. Fiind o anchetă penală, unele amănunte nu vi le pot da. Consider că pacienţii noştri sunt în siguranţă în acest moment. Am aplicat metodologia standard acreditată în acest moment în România”, a declarat atunci Cadariu.

Două zile mai târziu, însă, Parchetul General a precizat că ancheta penală nu împiedică în niciun fel publicarea informaţiilor. Mai mult, din cele 289 de unităţi medicale de unde au fost prelevate probe, în 50 au fost descoperite neconformităţi, adică în aproximativ 20% din spitalele şi clinicile verificate.

Pe data de 9 mai, ministrul Sănătăţii Patriciu Achimaş-Cadariu a demisionat. Potrivit unor surse guvernamentale, Achimaş-Cadariu a luat decizia de a pleca de la ministerul Sănătăţii pentru că nu ar fi fost de acord cu modul în care s-a decis în Guvern gestionarea crizei dezinfectanţilor din spitale. În locul său a fost numit la conducerea sistemului sanitar din România Vlad Voiculescu.

Unitatea de Terapie Intensivă a Spitalului de Arşi

O altă problemă gravă, descoperită în urma incendiului din clubul Colectiv, a fost cea a secţiei de Terapie Intensivă (ATI) a spitalului de Arsuri din Bucureşti. Mai multe investigaţii jurnalistice au scos la iveală că pacienţii, deşi ar fi trebuit izolaţi în rezerve dotate cu aparatura necesară menţinerii funcţiilor vitale, separaţi astfel de contactul cu orice sursă purtătoare de bacterii, erau trataţi câte doi sau trei în salon, spălaţi în aceeaşi cadă, iar uneori chiar le era permis rudelor să intre în aceste saloane pentru a-i vizita pe răniţi.

Abia în luna iulie, după ce medicul Camelia Roiu a filmat cu telefonul mobil un pacient grav rănit, internat la secţia ATI a Spitalului de Arşi, pe corpul căruia se aflau larve de muscă, a fost demarată o investigaţie de amploare. Corpul de control al Ministerului Sănătăţii a descoperit că normele de igienă nu erau respectate, astfel că s-a dispus închiderea secţiei, renovarea şi reutilarea completă a acesteia.

Lucrările de modernizare a unităţii de Terapie Intensivă ar trebui să se încheie la finalul acestui an, iar utilarea acesteia ar urma să se realizeze în prima parte a anului viitor, astfel încât din 2017 Spitalul de Arsuri să poată trata din nou cazurile grave.

Scandalul de la Sfânta Maria a blocat operaţiile de transplant

La mijlocul lunii noiembrie, ministrul Sănătăţii, Vlad Voiculescu, a anunţat că investigaţia realizată de Corpul de Control al ministerului la Spitalul Sfânta Maria din Bucureşti a demonstrat că această unitate a obţinut în mod ilegal acreditarea pentru efectuarea operaţiilor de transplant pulmonar. Voiculescu a anunţat, de asemenea, că va face o analiză profundă la nivelul Agenţiei Naţionale de Transplant (ANT), pentru a stabili de ce a aprobat transplantul pulmonar la Sfânta Maria în condiţiile în care unitatea nu avea nici personalul medical necesar, nici dotările medicale pentru îngrijirea post-operatorie a celor transplantaţi.

,, Avem suspiciuni serioase că Spitalul Clinic Sfânta Maria a fost acreditat sub presiune politică. Reprezentantul ANT care a realizat întreaga documentaţie pentru acreditarea acestui centru de transplant pentru plămâni a fost un asistent medical de la Timişoara. După ce a fost acreditat, Spitalul Clinic Sfânta Maria a constatat că nu putea avea grijă de pacienţii transplantaţi după efectuarea operaţiei, pentru că în spital nu există un compartiment de pneumologie’’, a declarat ministrul Sănătăţii.

De asemenea, conducerea ANT a fost acuzată că nu a realizat un registru unic naţional al celor care au nevoie de un organ nou, iar transplanturile de rinichi, ficat sau inimă se realizau preferenţial, ,,vedetele” având prioritate, chiar dacă existau oameni ce aşteptau un transplant de ani de zile.

La scurt timp după acest anunţ, şefii Agenţiei Naţionale de Transplant au respins toate acuzaţiile. Mai mult, l-au acuzat pe Vlad Voiculescu că, prin declaraţiile făcute, a blocat activitatea de transplant din România, fiindcă familiile sau medicii legişti nu ar mai vrea să accepte donarea de organe de teama unui scandal mediatic. Exemplul dat de conducerea ANT a fost cel al unui caz din Satu Mare, unde medicul legist ar fi refuzat să îşi dea avizul pentru recoltarea de organe de la un tânăr aflat în moarte cerebrală de teama unui linşaj media. S-a constatat, însă, că medicul respectiv nu a acceptat prelevarea organelor deoarece tânărul a fost victima unei agresiuni. Deoarece exista suspiciunea comiterii unei crime, trupul bărbatului trebuia supus unei autopsii medico-legale, ceea ce a făcut ca transplantul de organe în acest caz să fie ilegal. De asemenea, o serie de operaţii de transplant efectuate în ţară şi în străinătate în zilele ce au urmat acestor declaraţii au demonstrat că activititatea ANT nu a fost blocată.

La începutul lunii decembrie, Vlad Voiculescu a criticat din nou public modul în care ANT a organizat activitatea de transplant în România şi a precizat că ,,uneori, pentru ca lucrurile să se îndrepte e nevoie de oameni noi, o să vedem dacă e şi cazul conducerii ANT”. Totodată a anunţat că o nouă echipă de analiză, din care vor face parte şi specialişti internaţionali, va fi trimisă la spitalul Sfânta Maria pentru a stabili dacă unitatea respectă sau nu normele pentru a realiza operaţii de transplant pulmonar.

Managerul spitalului, Narcis Copcă, a anunţat însă că nu este de acord cu experţii internaţionali şi că îşi asumă dreptul de a-i acţiona în judecată, fapt pentru care evaluarea se va realiza, în primă fază, doar cu specialişti din România.

Medicul acuzat că făcea experimente pe copii

Finalul anului 2016 a venit cu o ştire care a şocat lumea medicală din România, mai ales că îl incrimina pe cel supranumit şi ,,medicul lui Dumnezeu” datorită numeroaselor operaţii reuşite. Reputatul profesor universitar, doctor Gheorghe Burnei, expert în ortopedie pediatrică şi şef al comisiei de analiză a cazurilor de malpraxis din cadrul Colegiului Medicilor, e acuzat că ar fi făcut experimente medicale pe o parte din copiii pe care i-a tratat şi că a cerut bani părinţilor pentru a pune micuţilor proteze decontate de stat.

La percheziţiile efectuate de procurori, în frigiderul din biroul medicului Burnei s-au găsit peste 13.000 de lei, 5000 de euro şi 750 de dolari, reprezentând mita primită de la părinţii copiilor operaţi. Mai mult, Burnei i-ar fi trimis pe părinţi să cumpere proteze pentru operaţii de la firma unui apropiat de-al său, primind de la omul de afaceri diverse cadouri şi excursii în străinătate, în condiţiile în care aceste dispositive medicale puteau fi achiziţionate gratuit de către spital.

În dosarul instrumentat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, procurorii mai arată că Gheorghe Burnei preleva de la copii, fără consimţământul aparţinătorilor, ţesut osos şi ligament, pe care le folosea, ulterior, ca transplant pentru alţi copii. O parte din aceste ligament au fost descoperite de procurori în frigiderul de acasă al doctorului, puse printre mâncare, băuturi alcoolice şi diferite alte produse alimentare.

,,Numeroase operaţii nu sunt adecvate problemelor medicale pe care le au copiii. Mai mult, pentru unii copii inculpatul inventează probleme de sănătate inexistente. Inculpatul efectuează de multe ori intervenţii chirurgicale cu mult disproporţionate în raport cu problema reală. Efectuează intervenţii chirurgicale şi acolo unde acestea nu se impun în raport cu situaţia sau cu vârsta copilului, implantează sisteme şi proteze care nu sunt necesare sau le implantează greşit. În cazul altor copii ai căror părinţi nu realizează că, de fapt, copilul a fost supus unui experiment eşuat, inculpatul continuă să îi opereze sub pretextul că le remediază operaţiile, dar în realitate continuă experimentele. Cu toate că procedează în această manieră, inculpatul nu are scrupule să primească sume de bani cu titlu de mită de la părinţii copiilor operaţi", se arată în referatul de arestare întocmit pe procurori.

Instanţa Tribunalului Bucureşti a respins propunerea de arestare preventivă, aşa cum a cerut Parchetul, dar a dispus punerea lui Gheorghe Burnei în arest la domiciliu. Măsura a fost contestată de medic, care a cerut înlocuirea cu controlul judiciar, dar şi de procurori care au cerut arest preventiv. Judecătorii i-au dat dreptate lui Burnei, astfel că acesta a fost plasat sub control judiciar.

Dacă până în momentul reţinerii, împotriva doctorului Burnei fie nu au fost făcute sesizări, fie acestea au fost infirmate, în doar câteva zile, Colegiul Medicilor a primit zeci de plângeri de malpraxis care îl vizează. Dar putea dura chiar şi doi ani, spun şefii Colegiului, până când vor fi analizate toate cazurile şi până experţii vor decide dacă îi ridică sau nu lui Gheorighe Burnei dreptul de liberă practică. Acesta, prin intermediul avocatului său, a negat toate acuzaţiile aduse.