Anul Nou chinezesc: Ce este şi cum se sărbătoreşte?

Oamenii sărbătoresc alături de rude, asistă la parade şi se roagă pentru a avea noroc în anul care urmează. Sărbătorile încep odată cu răsăritul celei de-a doua luni noi după solstiţiul de iarnă (21 decembrie), eveniment care poate avea loc la orice dată între 21 ianuarie şi 20 februarie.

Cunoscute şi sub numele de Festivalul Primăverii, festivităţile de Anul Nou sunt menite să aducă noroc şi prosperitate. Au loc banchete de familie şi spectacole în aer liber cu petarde, focuri de artificii şi, adesea, dragoni dansatori. Cele mai importante sărbători au loc în ajunul Anului Nou şi în ziua de Anul Nou.

În China, milioane de oameni călătoresc - uneori mii de kilometri - pentru a sărbători alături de familiile lor. Oamenii îşi decorează casele cu roşu pentru a le purta noroc, iar copiii primesc bani în plicuri de un roşu aprins. Sărbătorile durează două săptămâni, încheindu-se la 15 februarie anul acesta, cu festivalul felinarelor, care marchează luna plină.

Începând cu anii 1990, locuitorii Chinei au primit o săptămână liberă de la locul de muncă pentru Anul Nou. Potrivit Ministerului chinez al Comerţului, în prezent, oamenii cheltuiesc peste 820 de miliarde de yuani (114 miliarde euro) în această perioadă.

Fiecare an este asociat cu unul dintre cele 12 animale din zodiacul chinezesc. Anul acesta este Anul Tigrului. Se spune că copiii născuţi în anul care urmează vor fi curajoşi, competitivi şi puternici. Se crede că Anul Nou chinezesc datează din secolul al XIV-lea î.Hr., când domnea dinastia Shang.

Originile sale sunt pline de legende. Una dintre poveşti spune că un monstru numit Nian ("Anul") îi ataca pe săteni la începutul fiecărui an. Nian se temea de zgomotele puternice, de luminile puternice şi de culoarea roşie. Oamenii foloseau aceste lucruri pentru a-l alunga. Deoarece dragonul este un simbol chinezesc al puterii şi al norocului, în multe zone ale ţării punctul culminant al festivităţilor este reprezentat de dansul dragonului.

Anul Nou este, de asemenea, momentul în care oamenii îşi curăţă temeinic casele pentru a scăpa de ghinionul rămas din anul trecut. În Vietnam, ziua se numeşte Tết Nguyên Đán, sau Tết, pe scurt, ceea ce înseamnă Festivalul primei dimineţi a primei zile. Oamenii îşi curăţă casele şi le decorează cu flori proaspete, cum sunt cele de piersic şi kumquat. Rozul florilor de piersic reprezintă energia, iar kumquat-ul reprezintă prosperitatea.

În Coreea de Nord şi în Coreea de Sud se sărbătoreşte Seollal, care durează trei zile. Familiile coreene servesc mâncare strămoşilor într-un ritual numit Charye, pentru a obţine binecuvântarea acestora pentru anul care vine.

În Mongolia, festivalul se numeşte Tsagaan sar. Unii oameni din Mongolia îl numesc Festivalul Lunii Albe. Oamenii se închină la ovoo - grămezi de piatră folosite ca altare sau sanctuare. De asemenea, ei fac schimb cu tutun de prizat.

În Singapore are loc o paradă stradală numită Chingay, care cuprinde care alegorice, costume colorate, spectacole live şi focuri de artificii.