Anul Nou Chinezesc. Pe 1 februarie, tigrul de apă se întoarce după 60 de ani. Legenda şi tradiţiile sărbătorii

Dacă introducem „Anul Nou Chinezesc” pe Google, pe pagina de rezultate veţi fi întâmpinaţi de artificii în nuanţe de roşu şi portocaliu care se termină cu un tigru. Pe 1 februarie sărbătorim Anul Nou Chinezesc, care inaugurează anul tigrului. Curaj, pasiune, încredere în sine.

Acesta este sensul atribuit felinei maiestuoase, simbolul care va însoţi anul 2022. Tigrul se întoarce alături de apă - unul dintre cele cinci elemente ale Wu Xing, ciclul generativ şi pozitiv care determină viaţa şi care include şi metalul, lemnul, focul, iar pământul - după 60 de ani.

Combinaţia rezultată este fascinantă: puterea tigrului care este modelată de flexibilitatea lichidului transparent. În Orientul Mijlociu, festivalul este mai cunoscut sub numele de Anul Nou Lunar sau Festivalul Primăverii şi roşul domină străzile, culoarea norocoasă prin excelenţă adoptată acum şi în Occident cu acelaşi sens. Pentru familiile chineze, acesta este adevăratul eveniment al anului, în care se organizează banchete maiestuoase şi se schimbă hòngbao, plicurile roşii în care se pun banii înăuntru.

De ce 1 februarie

Spre deosebire de Europa, unde se foloseşte calendarul gregorian, în China referinţa este calendarul lunisolar. În acest fel, lunile încep să coincidă cu fiecare lună nouă şi, în consecinţă, data de Anul Nou poate varia cu aproximativ 29 de zile, coincizând cu a doua lună nouă după solstiţiul de iarnă. Evenimentul poate avea loc între 21 ianuarie şi 20 februarie din calendarul gregorian. Anul acesta, sărbătorile vor dura 15 zile începând cu 1 februarie, încheindu-se cu tradiţionalul Festival al Lanternelor. În plus, deoarece există 12 animale în zodiac, acelaşi animal apare la fiecare 12 ani. De fapt, de exemplu, ultimii ani ai tigrului au fost 1998 şi 2010.

Legenda

Tradiţia Anului Nou Chinezesc îşi are originea într-o legendă străveche care povesteşte despre un monstru, numit Nian, care trăia în munţi şi ieşea doar o dată pe an la vânătoare de oameni, cu predilecţie pentru copii. Poporul chinez, îngrozit de creatura ucigaşă, şi-a descoperit slăbiciunile: Nian nu putea suporta zgomotele roşii şi puternice. Aşa a fost ales roşul pentru diferite decoraţiuni. De-a lungul secolelor, festivalul a fost identificat ca un moment de reînnoire a spiritului şi de noua fertilitate a pământului în vederea primăverii. În trecut, a marcat şi un punct de cotitură pentru finanţele familiei: până la acea dată, toate datoriile trebuiau plătite, pentru a prevesti o viaţă mai bună şi mai de succes în noul an.

Tradiţiile

Petrecerea propriu-zisă începe în noaptea de Revelion, o seară în care se organizează o cină în familie, în timp ce zilele următoare pot fi dedicate întâlnirilor între prieteni. Mai întâi, te gândeşti la mâncare, însă, trebuie să faci o curăţenie profundă a casei - motiv pentru care vânzările de aspiratoare decolează în toată ţara - cu scopul de a şterge nenorocirile anului trecut. Odată aşezat la masă, peştele este obligatoriu (în special crapul şi somnul), simbol al prosperităţii. Pentru superstiţie, cantităţile trebuie să fie atât de abundente încât să garanteze surplusul de hrană. Un celebru proverb chinezesc spune: „May there be overabundance this year”, în care termenul „supraabundenţă” se pronunţă ca şi cuvântul „peşte”. Sunt apoi consumate cantităţi mari de Jau gok, găluşte chinezeşti asemănătoare ca formă cu lingourile mici de aur. La fel ca şi Jiaozi, ravioli cu o formă asemănătoare pachetelor umplute simbolic cu noroc.

Festivalul Lanternelor

Sărbătorile se încheie cu Festivalul Lanternelor, care are loc în a 15-a zi de la începutul Anului Nou. Străzile sunt inundate de felinare din hârtie roşie de orez decorate cu fraze şi ghicitori pe care trecătorii pot încerca să le rezolve. Lampioanele sunt, de asemenea, un simbol de bun augur căruia oamenii îi încredinţează visele şi dorinţele pentru lunile următoare.