ANUL ŞCOLAR 2018-2019: Elevii încă merg la WC-ul din curte şi nu au apă potabilă în clădirile unde îşi formează reperele în viaţă

ALBA

Mai multe şcoli din judeţul Alba, majoritatea din Munţii Apuseni, nu au apă curentă şi copiii folosesc, în 2018, WC-ul de tip latrină, iar investiţiile în instituţii de învăţământ nu mai sunt o prioritate pentru multe primării, mai ales că, de la un an la altul, tot mai multe se desfiinţează.

În satul Lumineşti, din comuna Sohodol, spre exemplu, mai învaţă doar cinci elevi. Şcoala nu a primit autorizaţia sanitară de funcţionare deoarece nu are apă curentă, iar din această cauză nu a putut fi construit un grup sanitar în interior. Primarul comunei, Corcheş Sorin Constantin, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, că elevii au posibilitatea să se spele pe mâini la un lavoar, apa fiind adusă de la fântâni.

”În rest, am mai făcut investiţii, şcoala are geamuri de termopan, exteriorul arată bine, clădirea a fost îngrădită şi s-a pus parchet. Învăţătoarea face naveta pentru a veni la şcoală. Numărul copiilor scade constat, iar alte două instituţii de învăţământ din comună au fost închise din această cauză”, a spus Sorin Constantin Corcheş.

Există şcoli cu deficienţe şi în apropierea municipiului Alba Iulia. Spre exemplu, în satul Ghirbom, şcoala are WC-ul în curte, din lemn, gardurile sunt rupte, iar exteriorul este vizibil degradat.

Primarul comunei Berghin, Vasile Bica, de care aparţine satul Ghirbom, a declarat că a primit finanţare pe PNDL II, iar lucrările vor începe în această toamnă.

”Sunt multe săli de clasă şi se poate lucra, inclusiv când este activitate şcolară. Nu se pune problema să renunţăm la proiect. Se vor reabilita interioarele, inclusiv vor fi refăcute instalaţiile electrice, instalaţia termică este executată, gemurile sunt din termopan, iar şarpanta e rezolvată. Grupurile sanitare interioare sunt începute, dar nu sunt finalizate. Se vor face zugrăveli, tencuieli, în interior şi exterior, astfel încât să poată fi autorizată din punct de vedere sanitar”, a spus primarul Vasile Bica.

Aici învaţă 24 de elevi de clasele I-IV.

Din cele 501 de unităţi de învăţământ din Alba, la care se adaugă o şcoală postliceală, şase palate ale copiilor şi un club sportiv, 427 au autorizaţie sanitară de funcţionare emisă de Direcţia de Sănătate Publică. În acestea învaţă sub 2% din numărul total al elevilor şi preşcolarilor din judeţ.

GALAŢI

Zeci de şcoli din judeţul Galaţi vor începe anul şcolar în clădiri fără apă potabilă, cu grupuri sanitare necorespunzătoare, unde încălzirea se face cu lemne. Curios e faptul că printre acestea sunt unităţi care au dotări moderne pentru elevi, precum calculatoare, imprimante şi proiectoare de ultimă generaţie.

Astfel, cei 200 de elevi ai Şcolii Gimnaziale din Smârdan, localitate aflată la nouă kilometri distanţă de oraşul Galaţi, vor începe cursurile într-o clădire veche, cu WC-ul în curte şi cu sobe de teracotă. În timp ce cadrele didactice visează la o şcoală nouă, clădirea a fost igienizată în vacanţa de vară, iar toaleta din fundul curţii a fost modernizată cu gresie şi faianţă.

„Se fac ultimele pregătiri. Noi ne-am ocupat de văruit clasele, de întreţinere. De asemenea toaletele au fost pregătite, ele au fost renovate anul trecut, în 2017 în septembrie, au gresie, faianţă, apă curentă. Anul acesta a fost depus un proiect pentru construirea unei şcoli aici, la Smârdan. Abia l-am depus şi cel mai devreme credem că vom obţine răspunsul la sfârşitul anului. Noul proiect include toaletă în interior şi centrală termică”, a declarat directorul Şcolii Gimnaziale din Smârdan, Violeta Chirea.

Tot în comuna Smârdan se află satul Cişmele, iar la şcoala din localitate învaţă 44 de copii. Situaţia unităţii de învăţământ este asemănătoare cu cea din satul vecin: toaleta are gresie, faianţă şi apă curentă, dar se află în curte, iar copiii folosesc un veceu turcesc. Mai mult chiar, reprezentanţii şcolii se laudă cu faptul că toaleta este curată şi are săpun, situarea în fundul curţii reprezentând un mare avantaj pentru copiii care vor să se joace cu zăpadă.

„Copiii parcurg 15 metri de la şcoală până la toaletă, iar principalul avantaj al acestor toalete îl constituie igiena. Avem apă curentă, toalete pot fi întreţinute, există încălzire şi săpun. Iarna, până la toaletă, ei apucă să se mai bată cu zăpadă, se mai joacă puţin, vin uzi în clasă, dar nu asta e important. Contează foarte mult să putem întreţine toaletele, să rămână curate, ei să se poată spăla pe mâini, să aibă încălzire”, a spus directorul adjunct al Şcolii din localitatea Cişmele, Gigliola Dobrin.

Părinţii şi bunicii din comuna Smârdan nu împărtăşesc entuziasmul cadrelor didactice şi spun că toaletele din fundul curţii reprezintă un pericol pentru copii.

„Vara ca vara, dar iarna este mai dificil. Ei sunt micuţi, răcesc foarte repede. Nepoţelul meu nu se duce la toaletă. Face dimineaţa când pleacă de acasă şi mai face când vine de la şcoală. Nu e sănătos”, a spus o localnică.

Nici în satul Hanu Conachi din comuna gălăţeană Fundeni elevii nu vor începe anul şcolar în condiţii foarte bune. Deşi sperau să primească fonduri pentru modernizarea grupului sanitar, autorităţile locale au renunţat la idee după ce au ratat un proiect de finanţare.

Astfel, cei 380 de elevi din satul Hanu Conachi vor merge la şcoala care se încălzeşte cu lemne şi are toaleta în curte, la aproximativ 50 de metri de clădirea principală. Şi în acest caz, unitatea de învăţământ are dotări moderne, precum computerele şi imprimantele din laboratorul de informatică.

„Şi în acest an, la şcoală, din păcate, toleta rămâne în exterior. Am avut un proiect, însă nu l-am câştigat. Doar să-l mai depun încă o dată. Proiectul se ridica undeva aproape de 40 de miliarde de lei vechi. Înseamnă extindere, trebuie studiu de fezabilitate, licitaţie şi aşa mai departe. Noi nu avem aceşti bani, nu avem bani pentru funcţionare până la sfârşitul anului”, a explicat primarul comunei Fundeni, Manuel Lupu.

În judeţul Galaţi sunt aproximativ 600 de clădiri care aparţin unor unităţi de învăţământ în care studiază circa 90.000 de elevi şi preşcolari. Reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Judeţean au anunţat că în judeţ sunt 92 de unităţi de învăţământ fără autorizaţii sanitare, dintre care 16 sunt în mediul urban.

GORJ

Aproximativ 60 de elevi din comuna Alimpeşti, judeţul Gorj, vor merge la toaletă în fundul curţii, fără încălzire, în noul an şcolar. Pentru că autorităţile nu au bani pentru grupuri sanitare noi, edilul din localitate a decis să modernizeze WC-urile turceşti din curtea unităţii de învăţământ.

Primarul din Alimpeşti, Daniel Floarea, susţine că a făcut modernizări, anunţând că elevii vor avea, din acest an, apă şi energie electrică, însă fără încălzire.

”Grupul sanitar a rămas tot în curte, noi doar l-am racordat la apă şi l-am renovat, am pus bazine de toaletă, s-a branşat la reţeaua de energie electrică. Inconvenientul este că elevii trebuie să meargă aproximativ 30 de metri în curte. Căldură nu este. L-am izolat cât am putut şi noi. Vom încerca să punem la iarnă două-trei radiatoare. Investiţia a fost făcută din bugetul local, am lucrat cu firma consiliului local, nu ne-a costat mult. Am făcut demersurile pentru realizarea unui grup nou, în interiorul şcolii, poate chiar şi în toamna aceasta. Aşteptăm şi noi o rectificare. Grupul sanitar pentru persoanele cu handicap există în interiorul şcolii”, a spus, corespondentului MEDIAFAX, Daniel Floarea, primarul comunei Alimpeşti.

Acesta a mai precizat că nu a investit banii într-un grup sanitar nou pentru că la cele două şcoli din localitate, la Alimpeşti şi Sârbeşti, sunt mai puţin de 200 de elevi şi ar putea fi comasate.

Deocamdată a fost construit, în interiorul şcolii din Alimpeşti, un grup sanitar modern, însă doar pentru persoanele cu dizabilităţi, deşi nu este înscris niciun elev cu handicap la şcoală.

”S-a făcut modernizare în vechea toaletă din curte, construită acum aproximativ nouă ani. S-au făcut nişte investiţii până când vom reuşi să construim o altă toaletă lângă şcoală. S-a băgat curent electric şi apă. Pe perioada de iarnă este mai greu cu apa, pentru că nu este încălzită toaleta şi îngheaţă apa. Nu ştiu unde ar putea fi puse radiatoare, pentru că spaţiul este foarte mic. Cu copiii este destul de riscant, să nu se curenteze, pentru că nu-i putem însoţi noi la toaletă, să stăm lângă ei. Poate cumva pe perete. Este o singură clădire, se intră separat la băieţi, o altă intrare pentru fete şi o altă intrare la cadrele didactice. Pentru persoanele cu dizabilităţi am făcut toaleta în interior, pentru că aşa s-a cerut. La Şcoala Gimnazială Alimpeşti învaţă 58 de copii. Şi noi ne-am dorit să avem o altă toaletă, dar momentan nu se poate”, a precizat, pentru MEDIAFAX, Mariana Negricioiu, directorul Şcolii Gimnaziale Alimpeşti.

Un consilier local susţine că investiţia făcută de primărie în vechea toaletă este inutilă.

”Au pus bazine de apă acolo, au văruit şi atât. De necrezut aşa ceva. Căldură nu e. Este o problemă, şi aşa apa în bazine îngheaţă, degeaba le-a pus, că iar îngheaţă apa. Se şi sparg. Au rămas wc-urile turceşti”, a declarat, corespondentului MEDIAFAX, Leonida Belgher, consilier local.

Anul trecut, 28 de unităţi şcolare din judeţul Gorj aveau grupuri sanitare în exterior. Pentru noul an şcolar, reprezentanţii Inspectoratului Şcolar Gorj nu au o situaţie exacta deşi în scurt timp începe un nou an şcolar.

”Au fost doi colegi în echipă cu reprezentanţi ai prefecturii, care s-au deplasat în toate unităţile de învăţământ din judeţul Gorj, sunt pe teren şi încă nu a fost definitivat raportul”, a declarat Georgeta Popescu, purtătorul de cuvânt al ISJ Gorj.

De altfel, nu doar în mediul rural sunt probleme în ceea ce priveşte şcolile. Mii de copii din marile oraşe ale ţării încep şcoala în clădiri neautorizate, găsite cu mucegai, infiltraţii sau fără apă. Autorizaţii sanitare sau de securitate la incendiu au fost refuzate şi pentru că există unităţi de educaţie super aglomerate.

La Cluj, peste 80 de unităţi de învăţământ preuniversitar încep anul şcolar fără autorizaţie sanitară, deoarece fie nu au apă potabilă, fie au latrina în curte, în unele cazuri fiind vorba doar de o groapă comună, neamenajată.

De exemplu, grădiniţa din satul Dângăul Mare are toaletă tip latrină, cea din Someşul Rece Uzină nu are apă potabilă, latrina este cu groapă simplă, curtea este neamenajată, cu animale şi comună cu o locuinţă, tâmplăria este degradată, iar clădirea insalubră.

La şcoala din satul Ghermăneşti, fosa septică este neetanşă, iar cea din satul Mărişel Cătun are acoperiş neetanş. La sala de sport a Colegiului Tehnic Turda s-a constatat că uşile şi ferestrele sunt degradate.

În Timiş, trei dintre şcoli, aflate în mediul rural, nu au apă curentă, astfel că elevii merg la WC în curte, iar în judeţul Brăila sunt zeci de şcoli fără apă potabilă şi cu grupuri sanitare necorespunzătoare, nu respectă circuitele interne, iar o grădiniţă din oraş nu a primit autorizaţie de funcţionare deoarece se află la parterul unui bloc.

În Constanţa, multe unităţi de învăţământ nu au primit autorizaţie, unele aflându-se în zone unde nu există apă potabilă curentă, iar celelalte, în principal grădiniţe, din cauză că sunt aglomerate, funcţionând în două schimburi nu se încadrează pentru autorizaţie.

La Botoşani există şcoli şi în mediul urban care necesită lucrări de consolidare, în unele şcoli s-au găsit infiltraţii în tavan şi mucegai, o bună parte dintre acestea nefiind racordate la reţeaua de apă sau apa nu este potabilă.