Anularea sentinţei generalilor Stănculescu şi Chiţac, judecată în 17 noiembrie

Instanţa supremă ia în discuţie, în 17 noiembrie, contestaţia în anulare a generalului Mihai Chiţac, condamnat - alături de generalul Victor Athanasie Stănculescu - la 15 ani de închisoare, pentru implicare în reprimarea manifestanţilor în timpul revoluţiei de la Timişoara.

Urmărește
38 afișări
Imaginea articolului Anularea sentinţei generalilor Stănculescu şi Chiţac, judecată în 17 noiembrie

Anularea sentinţei generalilor Stănculescu şi Chiţac, judecată în 17 noiembrie (Imagine: Mediafax Foto)

În aceeaşi zi, Secţia penală a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va lua în discuţie atât contestaţia în anulare înaintată de generalul (r) Stănculescu, cât şi a generalului (r) Chiţac, prin care cer anularea sentinţei dată de completul de nouă judecători al ICCJ.

Săptămâna trecută, în cazul generalilor, magistraţi militari au dispus efectuarea unor expertize medicale pentru a se stabili dacă cei doi pot suporta regimul de detenţie având în vedere că au 80 de ani şi ar suferi de anumite boli cronice.

În baza expertizelor medicale, magistraţii vor decide dacă întrerup sau nu executarea pedepselor generalilor.

În 22 martie 2004, Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie au decis rejudecarea generalilor Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac, acuzaţi de reprimarea timişorenilor.

Instanţa supremă a motivat că nu a fost respectat dreptul la apărare, în 1999, atunci când cei doi au fost condamnaţi la câte 15 ani de detenţie.

Cei doi au obţinut rejudecarea după ce le-a fost admis, de către fostul procuror general al României, Joiţa Tănase, memoriul privind promovarea unui recurs în anulare.

Fostul procuror general al României susţinea că hotărârile Curţii Supreme de Justiţie prin care generalii Victor Athanasie Stănculescu şi Mihai Chiţac au fost condamnaţi, în 15 iulie 1999, la câte 15 ani de închisoare pentru omor deosebit de grav şi la câte opt ani de detenţie pentru tentativă la omor deosebit de grav sunt netemeinice şi nelegale.

Acţiunea judiciară favorabilă generalilor era motivată, printre altele, prin faptul că expertiza medico-legală psihiatică privitoare la inculpatul Victor Atanasie Stănculescu nu a fost efectuată în condiţiile prevăzute de lege (deşi internarea celui în cauză era obligatorie, acest lucru nu a fost respectat); actele de constatare a serviciilor medico-legale nu au fost examinate şi avizate de Comisia de control şi avizare a actelor medico-legale, iar actele medico-legale privitoare la Stănculescu nu au fost efectuate în condiţiile prevăzute de lege.

În 2 noiembrie 2005, judecătorii instanţei supreme au admis efectuarea unei expertize psihiatrice cu internare a lui Victor Athanasie Stănculescu, fapt ce a stârnit reacţii negative din partea părţilor civile şi vătămate prezente în sala de şedinţă, care au susţinut că, după atâţia ani de la producerea evenimentelor, o astfel de probă nu ar mai fi utilă.

Citește mai departe:

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Citește mai departe:

Preluarea fără cost a materialelor de presă (text, foto si/sau video), purtătoare de drepturi de proprietate intelectuală, este aprobată de către www.mediafax.ro doar în limita a 250 de semne. Spaţiile şi URL-ul/hyperlink-ul nu sunt luate în considerare în numerotarea semnelor. Preluarea de informaţii poate fi făcută numai în acord cu termenii agreaţi şi menţionaţi aici