„Anunţ de matrimoniale” pe pagina de Facebook a Jandarmeriei Capitalei: „E genul de om după care se dau în vânt femeile şi bărbaţii, deopotrivă”

Redăm integral postarea Jandarmeriei Capitalei:

"Jandarm român, garda de corp a unui laureat al Premiului Nobel

Sebi e genul de om după care se dau în vânt femeile şi bărbaţii, deopotrivă, dar în moduri diferite. Pentru bărbaţi, e genul de prieten cu care poţi organiza o tabără de supravieţuire în junglă, timp de câteva luni de zile, care să includă pescuit cu harponul, hrănit tigrii sălbatici cu gogoşi jungle-made şi altele. Pentru femei, ştim că imaginile sunt grăitoare. E calm, rafinat, politicos...şi asta, zice el, datorită celei mai importante femei din viaţa lui - mama. Unde mai pui că are un corp perfect tonifiat, de zici că a luat creditul „Prima casă” şi l-a investit într-o sală de forţă cu program permanent.

Pentru cine nu-l cunoaşte, dar îl vede îmbrăcat în uniformă, e lesne de înţeles că e călit. Are o stăpânire de sine şi nişte ochi „mereu la treabă” care îl dau de gol. E genul de om care se va uita după explozibil în jurul maşinii, atunci când îşi va duce copilul la şcoală. Recunoaşte şi el că o face uneori, când merge la cumpărături. Reminiscenţe ale misiunilor periculoase. Zice că nu i-ar plăcea să-i arunce cineva în aer pungile biodegradabile de cumpărături. E şi normal, la cât au ajuns să coste...

Locotenent-colonel Sebastian TATU, 37 de ani, NECĂSĂTORIT, 😉 cadru militar activ al Jandarmeriei Bucureşti. Congo, Uganda, Egipt, India, Senegal. De Sebi zicem, că noi tot prin Bucureşti... Acestea sunt ţările în care Sebi a executat misiuni internaţionale sub egida O.N.U. şi în care a răspuns de 1300 de oameni. Ca orice rudă de la ţară, l-am întrebat cum e. Zice că nimic nu seamănă cu ce e acasă. Diferenţe culturale, diferenţe sociale, tot... Mare parte din timpul petrecut acolo a antrenat poliţistii congolezi şi a escortat diverse personalităţi ale locului. A urcat şi pe un vulcan activ, dar asta se încadrează mai mult la prima parte, cea cu femeile care îi admiră curajul... Din povestirea lui reiese că pericole erau la tot pasul, dar un lucru e interesant de aflat: „Nu puneau bombe, că erau prea săraci. Atacurile erau cu maceta”. E interesant şi faptul că, acolo, maceta era considerată unealtă agricolă, astfel că nu era nimic anormal să vezi pe stradă copii de 5, 7 sau 9 ani, cu macete.

Mai spune şi că toată lumea de acolo cunoştea drapelul României 🇷🇴 şi repetau obsesiv „Ceauşescu, Ceauşescu”. Apa caldă la robinet devenise brusc un lux. Muştele care depuneau ouă în rănile deschise ale soldaţilor erau deja animale de companie. Asta l-a speriat destul de tare şi l-a determinat să-şi lase barbă, pentru a evita rănile deschise de după bărbierit. Între noi fie vorba, asta l-a făcut şi mai chipeş, fapt atestat chiar de iubita lui actuală. (am spus că e necăsătorit, nu singur)🙈

Recunoaşte că nu a fost uşor. Zice că moralul e cea mai importantă armă, într-o astfel de misiune. Mulţi colegi de-ai lui au clacat şi au părăsit misiunea mai devreme. A fost dificil şi pentru el să coordoneze zeci de oameni. A învăţat să respecte diversitatea culturală şi mai ales religioasă, reuşind să-şi ajute toţi colegii, cu care, ulterior, a rămas bun prieten.
Despre arme, despre care spune că le detestă, ne relatează că erau peste tot: „Până şi gardianul de la bancă avea o mitralieră”. Ca în orice poveste despre teatru de operaţii, şi în povestea lui baza i-a fost atacată. Ascultăm ca nepoţii pe genunchii bunicului despre cum a gestionat situaţia, despre cum şi-a băgat oamenii în adăposturi cu veste şi căşti antiglonţ peste pijamale, pe sub rafale de mitraliere. Adrenalina creşte când ne povesteşte că, de nenumărate ori, l-a escortat pe un laureat al Premiului Nobel pentru Pace, pe doctorul Mukwege, un erou al locului. Google it! Noi am făcut-o!

Că tot veni vorba de adrenalină, să vă povestim cum a fost la un pas să fie linşat cu macete de către localnici, din cauza unui accident rutier uşor, de care nici măcar nu era vinovat? Ar fi prea mult pentru inimile civile ale cititorilor. Vă promitem, însă, că vă vom oferi ocazia să-l cunoaşteţi pe viu pe Sebi. Pe viu, aşa cum a scăpat el după ataţia ani de stat în război...
Va urma!", se arată în mesajul postat de reprezentanţii Jandarmeriei.

Postarea este însoţită şi de o fotografie a jandarmului.