Anunţul lui Isărescu legat de pragul de limitare a gradului de îndatorare la credite: Suntem în faza finală

„Noi vom redefini aceste măsuri. Suntem în faza finală. Vor fi anunţate într-un timp nu prea îndepărtat. Am discutat şi cu industria. Am discutat şi cu alţi factori de decizie din România. Noi ne gândim la o orientare pe baze sănătoase a creditării. Este spre binele consumatorilor să îşi evalueze bine posibilităţile de rambursare, ca să nu mai avem surprize. Dificultăţile de rambursare ale populaţiei şi ale sectorului corporatist sunt chestiuni de stabilitate financiară şi pe noi ne preocupă acest lucru”, a spus Isărescu, în briefingul de presă de după şedinţa de politică monetară de miercuri.

Guvernatorul BNR a menţionat că este spre bine industriei bancare să fie impus un grad de îndatorare la acordarea de credite, ca „să nu trăiască, din nou, cu creşterea creditelor neperformante”. „Nu avem instrumente foarte directe în acest sens. Suntem pe undeva spre mijloc. (...) Nu avem nici autoritate legală să facem acest lucru”, a subliniat Isărescu.

Oficialul Băncii centrale a adăugat că piaţa nu mai foloseşte doar dobânda ca „regulator al pieţelor, considerând că pieţele rezolvă absolut tot”.

„Ce putem să facem este prin instrumente ceva mai directe decât dobânda, dar mult mai indirecte decât «Fă asta. Fă asta.» - n-ai cum să faci aşa ceva ca instituţie centrală, pentru că băncile sunt unităţi independente, care-şi asumă toate riscurile şi urmăresc maximizarea profitului”, a precizat Isărescu.

Guvernatorul a menţionat că Banca centrală a mai folosit aceste instrumente macroprudenţiale. „Din păcate, am fost în contratimp. Le-am utilizat în perioada 2000 – 2005. A trebuit să intrăm în Uniunea Europeană. Până la criză, era euforia liberalizării şi ni s-a spus: «Daţi de pământ cu ele. Renunţaţi la ele, dacă vreţi să intraţi în Uniunea Europeană»”, a mai spus Isărescu.

Oficialul BNR a reamintit că i s-a reproşat instituţiei, că limitarea gradului de îndatorare ar fi o formă indirectă de control de capital.

„Condiţia intrării României în Uniunea Europeană a fost free capital movement (n.red. - libera circulaţie a capitalurilor). A trebuit să le liberalizăm. Am făcut ceva atunci: am procedat la o descentralizare. Am spus ca toate aceste măsuri prudenţiale să le facă băncile, în libertatea lor, şi să fie aprobate de Banca Naţională”, a punctat Isărescu.

Guvernatorul Băncii centrale a subliniat că, pe acest fond, instituţiei nu a putut opri creditul în valută. „L-am putut cel mult descuraja. Nici creditul în franci elveţieni. A rămas comparativ mic, dar uitaţi că ne-a afectat. Lumea s-a schimbat şi, de câţiva ani, măsurile macroprundeţiale au părut ca măsuri esenţiale”, a subliniat Isărescu.