APADOR-CH: Modificarea noului Cod de procedură penală să se facă prin lege, nu prin OUG

Reprezentanţii Asociaţiei pentru Apărarea Drepturilor Omului în România - Comitetul Helsinki (APADOR-CH) arată, într-un comunicat de presă remis luni agenţiei MEDIAFAX, că modificările ce ar urma să fie aduse noului Cod de procedură penală ar trebui să fie făcute printr-un proiect de lege, pentru a se respecta calea constituţionale.

APADOR-CH consideră că, prin modificarea codurilor în materie penală, "Guvernul vrea să pedepsească infracţiunile înainte de a fi comise".

"Proiectul de ordonanţă elaborat în grabă de Ministerul Justiţiei, la finele săptămânii trecute, la presiunea societăţii civile, demonstrează încă o dată că modificarea Codului Penal şi a Codului de Procedură penală nu trebuie să se facă pe genunchi, deoarece asta riscă să arunce în haos funcţionarea normală a procesului de justiţie şi să facă mai mult rău decât să repare ceea ce s-a stricat prin intrarea în vigoare, de la 1 februarie, a noilor Coduri", susţin reprezentanţii APADOR-CH.

Potrivit acestora, în proiectul de ordonanţă de urgenţă există "grave erori", cum ar fi cercetarea penală a unor infracţiuni înainte ca acestea să fie înfăptuite sau supravegherea persoanelor care nu au săvârşit o infracţiune, ci doar sunt bănuite că o vor săvârşi, într-un viitor nedeterminat.

Reprezentanţii APADOR-CH consideră că printr-o ordonanţă de urgenţă nu poate fi reglementat, "nici măcar parţial", regimul supravegherii persoanelor, întrucât prin supraveghere este afectat dreptul la viaţă intimă, familială şi privată, prevăzut în Constituţie.

ONG-ul menţionează că prin modificarea articolului 305 alineatul 1 din Codul de procedură penală este introdusă posibilitatea de începere a urmăririi penale "chiar mai înainte de comiterea unei fapte penale, deci doar pentru pregătirea comiterii unei fapte penale".

"Singura explicaţie şi consecinţă a acestei modificări, aşa cum rezultă şi din dezbaterea publică intensă din aceste zile, este că, deoarece supravegherea nu poate fi dispusă decât după începerea urmăririi penale, s-a extins în mod exagerat şi nepermis posibilitatea de a începe urmărirea penală. Astfel, de la situaţia normală în care urmărirea penală se începe după săvârşirea unei fapte penale (în forma consumată sau ca tentativă), s-a ajuns acum la prevederea posibilităţii de începere a urmăririi penale mai înainte de săvârşirea unei fapte penale", mai arată reprezentanţii asociaţiei.

Ministerul Justiţiei a lansat în dezbatere publică, sâmbătă, proiectul de Ordonanţă de urgenţă pentru luarea unor măsuri de implementare necesare aplicării Legii nr. 135/2010 privind Codul de procedură penală şi pentru implementarea altor acte normative.

Una dintre modificările aduse de acest proiect de OUG se referă la articolul 138 din Codul de procedură penală, în care ar urma să fie introdus un nou alineat, respectiv acela că "metodele speciale de supraveghere sau cercetare se dispun şi în cazul în care urmărirea penală este începută potrivit art. 305 alin. (1)".

Articolul 305 face referire, în alineatul 1, la începerea urmăriririi penale in rem: "Când actul de sesizare îndeplineşte condiţiile prevăzute de lege şi se constată că nu există vreunul dintre cazurile care împiedică exercitarea acţiunii penale prevăzute la art. 16 alin. (1), organul de urmărire penală dispune începerea urmăririi penale cu privire la faptă".

Intrarea în vigoare la 1 februarie a celor două coduri - penal şi de procedură penală - a stârnit reacţii ale societăţii civile şi ale mai multor instituţii, inclusiv ale Preşedinţiei. Printre reglementările criticate în spaţiul public se numără şi cea legată de interceptări, care, spun unele voci, nu le-ar mai da procurorilor posibilitatea să asculte telefoanele persoanelor asupra cărora ar exista suspiciuni, fără ca acestea din urmă să fie înştiinţate.

În acest context, premierul Victor Ponta a anunţat vineri că Guvernul va aproba în 5 februarie mici ajustări la Codul de procedură penală care vor clarifica şi problema interceptărilor, pe baza unei centralizări ce va fi prezentată pe site-ul Ministerului Justiţiei, el adăugând că este "o prostie" să spui că noul cod protejează infractorii.

Premierul a arătat însă că această clarificare ar permite începerea urmăririi penale "faţă de fapte, şi nu faţă de persoane".

Potrivit premierului, ca vîn cazul oricărei legi complexe, pot apărea, în practică, interpretări diferite şi inadvertenţe, ministrul Justiţiei a discutat în acest sens cu Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar în măsura în care aceste inadvertenţe pot afecta în vreun fel sau altul activitatea instanţelor sau a parchetelor, vor fi operate "mici ajustări".

"La problema interceptărilor, lucrurile stau în felul următor: mandatele de ascultare pe siguranţă naţională nu s-au modificat în niciun fel, Legea 51/1991 le prevede în continuare. În al doilea rând, în baza codurilor actuale, care intră în vigoare mâine, există şi s-a introdus acea prevedere de a se face interceptările după ce se începe urmărirea penală, adică exact cum a dispus Curtea Constituţională printr-o decizie din 2009. În măsura în care există o propunere pe care eu o consider de natură să rezolve interpretarea diferită, ca să se poată începe urmărirea penală faţă de fapte şi nu faţă de persoane, atunci toate lucrurile se rezolvă (...) Este o interpretare pe care unii specialişti spun că se pot face în continuare interceptări, alţii spun că nu şi atunci, prin textul pe care l-a propus CSM, cred că nu va mai exista nicio diferenţă de interpretare", a spus Ponta.

Preşedintele Curţii Constituţionale, Augustin Zegrean, a declarat vineri, pentru MEDIAFAX, că nu există nicio problemă cu privire la emiterea unei ordonanţe de urgenţă în cazul unor eventuale modificări ale noilor coduri penal şi de procedură penală.