Apărarea fostului director Petrom, contrazisă de foşti angajaţi şi de martori

Tribunalul Bucureşti arată în motivarea deciziei prin care a emis mandate de arestare preventivă a omului de afaceri prahovean Mihai Sorin şi a altor cinci persoane cu funcţii de conducere în PSV Company şi în alte firme că declaraţiile fostului director, conform cărora el nu ar fi fost la muncă în ziua semnării unui contract fictiv sunt clar contrazise de foştii săi angajaţi precum şi de doi martori.

Referitor la fostul director Mihai Sorin, instanţa precizează, în documentul intrat în posesia MEDIAFAX, că "apărarea pe care şi-o face vis-a-vis de poziţia de nerecunoaştere a infracţiunilor se bazează pe împrejurarea că acesta nu a semnat nici un contract între societatea Petrom Service societatea C.V.M., la data semnării contractului, acesta nefiind la serviciu".

Instanţa arată că există indicii "care probează contrariul" declaraţiei fostului director Sorin, precum declaraţiile lui Ionuţ Călinescu, ale învinuiţilor D.C.V. şi A. Z. dar şi a doi martori din cauză.

"Fără a face o analiză în detaliu a declaraţiilor acestora, aflându-ne la momentul la care doar palpăm fondul cauzei, arătăm că este semnificativă declaraţia inculpatului C.I., potrivit căreia « … în urma unei discuţii pe care am avut-o cu directorul adjunct al direcţiei, R.V., am propus directorului general M.S. (Mihai Sorin - fost director al Petrom Service - n.r.), identificarea unei firme care să asigure servicii de mentenanţă la calculatoare, imprimante şi echipamentele din reţelele de date şi voce. Domnul M.S. a luat această problemă spre analiză, iar ulterior mi-a parvenit contractul după ce era semnat de jurişti, iar eu l-am semnat şi l-am înaintat directorului economic, prin secretariat»", a notat magistratul în motivarea sa.

Astfel, arată judecătorul, din declaraţia lui Călinescu, "care se coroborează cu cea a învinuitului D.C.V., a rezultat că la momentul semnării directorul Direcţiei IT a confirmat celui din urmă, că M.S. «....avea cunoştinţă de încheierea contractului cu societatea C.V.M., şi fusese de acord cu acest lucru...», «...Precizez că am fost ferm convins de acest lucru deoarece contractul mi-a parvenit de la departamentul juridic, iar aceştia nu redactau contractele decât din dispoziţia directorului M.S.», acest ultim aspect fiind confirmat şi de către învinuitul A.Z., care arată că « Precizez că regula cu privire la încheierea unui contract era ca directorul general, la iniţiativa acestuia sau a direcţiei de specialitate, să solicite departamentului juridic redactarea contractului, după care urma circuitul: semnarea de către responsabilul de contract, direcţie economică din punct de vedere al respectării legislaţiei în domeniul fiscal, după care se întorcea la directorul general, pentru ultima semnătură»".

"De altfel, învinuitul D.C.V. a declarat că «l-am întrebat pe C.I., dacă directorul general, respectiv M.S. are cunoştinţă despre acest contract, iar C.I. mi-a spus că ştie. Eu nu am discutat cu M.S. pentru că, într-adevăr dacă avea cunoştinţă de acest contract, potrivit modului general de lucru, C.I. nu putea să demareze negocierile, redactarea contractului şi transmiterea acestuia spre semnare, fără a avea o aprobare a domnului M.S.»", mai reţine magistratul în documentul citat.

Relevante mai sunt în cauză, se arată în motivare, pentru demonstrarea fictivităţii contractului încheiat şi declaraţiile martorilor R.V.şi A.N.F., care în egală măsură declară să şi după semnarea acestui contract tot angajaţii firmei lor se ocupau de prestarea serviciilor şi a intervenţiilor de care ar fi trebuit să se ocupe societatea C.V.M., declaraţii care, notează înstanţa, "sunt cu atât mai edificatoare cu cât chiar ei se ocupau de infrastructura IT şi în această calitate nu au avut cunoştinţă de nici o activitate desfăşurată de societatea contractoare sau de cele subcontractoare".

"Toate aceste elemente sunt de natura a ne creiona convingerea că inculpatul M.S. avea cunoştinţă de existenţa acestui contract fictiv, care a avut drept scop delapidarea unor sume de bani. Ca un ultim argument, arătăm faptul că în propriile declaraţii, acest inculpat arată că a aflat de încheierea contractului în cadrul unui consiliu de administraţie. Situaţia de fapt este infirmată pe de o parte, pentru că din înregistrările acestei şedinţe nu rezultă situaţia învederată de inculpat, iar pe de altă parte nici nu ar fi avut de ce să se discute acest contract în şedinţa consiliului de administraţie, în condiţiile în care avea o valoare sub 6 milioane euro, iar potrivit actului constitutiv aceste contracte puteau fi încheiate de directorul general", conchide magistratul de la Tribunal cu privire la faptele fostului director Mihai Sorin.

Despre Călinescu, instanţa arată că "mijloacele de probă la care am făcut referire mai sus se constituie în indicii rezonabile de vinovăţie, fiind evident că o persoană care lucrează în specialitatea vizată de contractul încheiat nu avea cum să nu observe inexistenţa prestaţiilor contractate şi să nu realizeze fictivitatea contractului".

"Nu lipsită de relevanţă este contraprestaţia pecuniară ce urma a fi plătită, respectiv 200.000 euro lunar, sumă deloc de neglijat şi pentru care se presupune că firmele prestatoare ar fi trebuit să efectueze anumite lucrări ce nu puteau fi trecute neobservate. Un alt indiciu de vinovăţie al acestuia îl constituie aceea că era persoana îndrituită să semneze, să-şi dea acceptul de plată pentru facturile lunare, însă nu verifica niciodată dacă notele de acceptanţă sunt reale, în condiţiile în care angajaţii IT audiaţi în calitate de martori susţin că în continuare lucrările erau efectuate de departamentul lor, şi nu de alte firme. Modul practic în care a acţionat, dacă a fost determinat de cineva să semneze acel contract cum a participat efectiv la actul de delapidare, - sunt elemente ce urmează a fi completate de urmărirea penală, dar, în accepţiunea noastră, la acest moment, sunt suficiente elemente care să determine din perspectiva ingerinţelor prevăzute de articolul 143 Cpp măsura arestului preventiv", încheie instanţa referitor la Călinescu.

Judecătorul arată că există trei paliere de analiză a infracţiunilor cercetate de DIICOT, primul vizându-i pe fostul director Mihai Sorin şi Ionuţ Călinescu, acuzaţi că ar fi semnat contractul cu societatea C.V.M, contract fictiv, manopere ce au avut ca finalitate delapidarea fondurilor societăţii Petrom Service.

Al doilea palier, notează magistratul, îl reprezintă activitatea inculpaţilor Ioan Ciucă, Tatiana Dinu, Mihaela Nacu şi Ioan Petran, persoane care împreună cu cei doi aflaţi în primul eşalon infracţional, s-au asociat, pentru a ajuta la traficarea sumelor din conturile Petrom Service, sustrăgându-se, totodată, în calităţile de administratori la societăţile comerciale pe care le aveau de la plata sumelor datorate bugetului de stat.

Cel de-al treilea palier, stipulat de instanţă, este cel reprezentat de activitatea lui Ionuţ Adrian Efrime, despre care se susţine că ar fi intermediat încheierea unui contract între societatea C.V.M. şi societatea L., acţionând pentru disimularea originii ilicite a sumei de bani provenite din delapidarea patrimoniului societăţii Petrom Service.

"Ca o generalitate specifică palierelor unu şi doi se reţine că în perioada 2006-2008, inculpaţii au acţionat în cadrul unui grup pentru traficarea şi însuşirea în mod ilegal de sume de bani din patrimoniului societăţilor pe care le administrau sau ale căror resurse financiare le gestionau, dar şi în vederea sustragerii de la plata impozitelor şi taxelor către bugetul de stat prin ascunderea surselor impozabile sau taxabile, precum şi pentru disimularea originii ilicite a sumelor de bani obţinute în acest fel, prin transferuri bancare succesive, urmate de retragerea în numerar", se arată în motivarea deciziei.

Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Structura Centrală au propus, vineri, instanţei Tribunalului Bucureşti arestarea preventivă pentru 29 de zile a lui Mihai Sorin, fost director general al Petrom Service, precum şi a lui Ionuţ Călinescu, Tatiana Dinu, Ioan Petran, Ioan Ciucă, Mihaela Nacu şi Ionuţ Adrian Efrime, toţi cu funcţii de conducere în cadrul SC PSV Company SA (fosta petrom Service) şi a altor societăţi comerciale, iar instanţa a admis cererea.

Cei şapte sunt acuzaţi de constituire a unui grup infracţional, delapidare, evaziune fiscală, spălare de bani şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.