APMGR: Zece argumente împotriva clawback în sistemul sanitar din România

"Clawback este o măsură discriminatorie pentru producătorii de medicamente în general. De ce n-ar plăti o astfel de taxă şi ceilalţi prestatori care furnizează servicii şi bunuri (nereglementate) decontate din fondurile CNAS şi MS. De ce nu ar plăti clawback şi furnizorii de aparatură de laborator pentru cifra de afaceri făcută în România, de ce nu ar plăti şi producătorii de cartofi care vând către spitalele din România, pentru că tot banul public se utilizează?", a spus preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România (APMGR), Dragoş Damian.

Potrivit lui Damian, clawback-ul este o măsură disciminatorie pentru agenţii economici români, în particular, care sunt suprafiscalizaţi, ei plătind deja taxe şi impozite către statul român, în loc să investească în dezvoltare.

"Este o măsură care loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice. Este dovedit faptul că utilizarea medicamentelor generice scade costurile în sistemul sanitar. Este o măsură care creşte costurile de exploatare şi măreşte riscul operaţional. 10% costurile de creditare ale sistemului sanitar, plus 10% costurile de operare, plus 10% contribuţie pe venituri (clawback), egal 30%. Este mult prea mult faţă de practica de costuri din industrie", a explicat Dragoş Damian.

În plus, clawback-ul este, în opinia preşedintelui APMGR, o măsură care "demonetizează". El a explicat că această contribuţie trebuie plătită trimestrial, în timp ce încasările contravalorii medicamentelor se fac la 300 de zile.

"Este o măsură care decapitalizează producătorii autohtoni. Normele capitalului de lucru au ieşit din parametrii practicilor industriei şi riscul blocajului de capital este maxim. Este o măsură care accentuează dezechilibrul fluxului de numerar; încasările la 300 de zile, creşterea TVA, impredictibilitatea sau imposibilitatea colectării creanţelor au agravat pe tot parcursul anului cash-flow-ul producătorilor", a adăugat Damian.

El a mai arătat că acestă taxă va "arunca în aer" costurile în sănătate, pentru că operatorii vor vrea să comercializeze volume mici de medicamente scumpe pentru a compensa contribuţia pe venituri prin reducerea cheltuielilor operaţionale.

Un alt argument împotriva clawback-ului este, în opinia lui Damian, acela că sunt reduse şansele unor exporturi sistematizate. Contribuţia cerută la plată se va regăsi şi în preţurile la export, scăzând astfel competitivitatea.

De asemenea, măsura descurajează investiţiile în sector, iar schimbarea regulilor în timpul jocului şi nevoile de provizionare crează "confuzie în rândul jucătorilor care au investit deja două miliarde de euro", dar şi neîncredere în rândul investitorilor potenţiali, a adăugat Damian.

"Claw-back este un sistem prin intermediul căruia toţi producătorii de medicamente care desfac produse pe piaţa românească să dea înapoi cu până la 10% din veniturile realizate în urma vânzării produselor. Măsura este aplicată tuturor producătorilor sau deţinătorilor de autorizaţii de punere pe piaţă a medicamentelor, pentru vânzările de medicamentele incluse în programele naţionale de sănătate, pentru cele din Lista medicamentelor compensate, precum şi pentru cele care sunt achiziţionate de spitale", a explicat Damian.

Preşedintele APMGR a mai spus că această măsură trebuia aplicată în cazul producătorilor care au înregistrat creşteri cu 30-40 la sută, pentru că majoritatea producătorilor români de medicamente generice au venituri scăzute şi cu 10 la sută.

"S-au făcut venituri, dar ele erau în scădere faţă de anul precedent tocmai din cauza crizei. Să nu se înţeleagă că nu vrem să plătim. Dacă ni se zice «trebuie să plătiţi», avem două variante: nu plătim şi dăm în judecată sau plătim şi ne asumăm. Dar să ştim că aceşti bani rămân în sistem şi taxele sunt aplicate tuturor, indiferent că este vorba despre producători de medicamente, furnizori de aparatură de laborator sau producători de cartofi care vând spitalelor. Taxa pe viciu, clawback şi impozitarea pensiilor până la şapte sute de lei merg într-un buget, dar nu ştim că revin la sănătate", a spus preşedintele APMGR.

Damian cere autorităţilor să ia în calcul aceste informaţii şi să îi invite la dialog pe producătorii români de generice care pot ajuta la dezvoltarea economiei, acum, din cauza unei pieţe naţionale de medicamente nereglementate, fiecare orientându-se mai mult spre export.

Preşedintele Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Lucian Duţă, a declarat, la sfârşitul săptămânii trecute, că este nevoie de un pachet de servicii de bază şi de o nouă lege a clawback-ului, care ar putea produce o predictibilitate a consumului de medicamente.

"Vom pregăti o ordonanţă de urgenţă pentru o nouă lege a clawback-ului care va aduce predictibilitate consumului de medicamente", a spus Duţă.