Aproape 10% din populaţia aptă de muncă, plecată în străinătate

Sociologul Dumitru Sandu a prezentat, joi, în cadrul unei dezbateri, trei direcţii de care are nevoie România în domeniul migrării.

Astfel, este vorba de politici centrate pe lucrul în străinătate, pe imigrări, pentru că România va deveni în 8-12 ani o ţară de imigrare, şi politici privind migrarea şi dezvoltarea, fiind necesară o gândire a problematicii migrării pe dezvoltarea regională.

"României îi lipseşte conexiunea între politica de migrare şi politica de dezvoltare. Există, în România, deficit în trei direcţii, respectiv deficit normativ, de viziune şi de date. Zona imigrării este acoperită mult mai bine ca cea a emigrării din punct de vedere legislativ", a subliniat Dumitru Sandu.

Acesta a precizat că, în 2008, românii aflaţi în străinătate au trimis în ţară şase miliarde de euro, respectiv cinci la sută din PIB.

"Aproximativ 35-40 la sută din 7,3 milioane de gospodării au un nivel de viaţă influenţat de banii veniţi din străinătate. Plecările în străinătate au dus la accentuarea decalajelor, cei bogaţi au devenit mai bogaţi, cei săraci au devenit mai săraci", a precizat Dumitru Sandu.

La rândul său, secretarul de stat în Ministerul Muncii Mihai Şeitan a spus că în România emigrarea a fost considerată, la un moment dat, un lucru pozitiv, dar a subliniat că poate avea şi efecte negative în ceea ce priveşte o întârziere şi mai mare a dezvoltării pe plan local.

"O ţară care nu poate oferi cetăţenilor o viaţă mai bună îi lasă să circule liber, şi asta este bine, dar acest fenomen poate duce şi la o întârziere şi mai mare a unei dezvoltări pe plan local, o bună parte din cei care rămân fiind aşa-numiţii «asistaţi»", a spus Şeitan.

În opinia acestuia, problema emigrării fără politici susţinute poate avea efecte bune, respectiv banii veniţi din străinătate care ajută o parte a populaţiei, dar nu creează acestei populaţii o mentalitate de piaţă, care să ducă la dezvoltare, "ci a creat un consum mai mare, a creat case".