„Beneficiile staţiei de la Glina sunt protejarea mediului, precum şi reducerea riscurilor pentru sănătatea populaţiei, eliminând o serie de poluanţi, ca de exemplu aluminiu, azot, substanţe toxice şi microorganisme care conduc la boli precum febra tifoidă, dizenterie, hepatită”, a declarat, cu acest prilej, directorul staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina, Radu State.
Directorul staţiei a mai spus că nămolul rezultat în urma procesului de epurare este transformat în biogaz şi, apoi, în energie electrică şi termică, asigurând o recuperare de 50 la sută din necesarul de energie al staţiei.
Vizita liceenilor şi studenţilor la Glina a fost organizată în parteneriat cu Colegiul Tehnic Energetic, Universitatea Ecologică, Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti şi Facultatea de Geografie a Universităţii Bucureşti.
Staţia de Epurare Ape Uzate Glina a fost preluată în operare de către Apa Nova Bucureşti în 11 iulie 2011, societatea investind, pentru acest proiect, peste 23 milioane lei numai în 2012.
Potrivit reprezentanţilor Apa Nova, necesitatea dezvoltării unui sistem complex de canalizare a fost resimţită încă din perioada anilor 1970 -1980. Ca urmare, în completarea casetei de sub râul Dâmboviţa, la mijlocul anilor ’80, s-a început construirea unei staţii de epurare a apelor uzate în vecinătatea comunei Glina.
În 2004, Comisia Europeana şi Guvernul României au decis să participe la co-finanţarea proiectului semnând un memorandum de finanţare pentru reabilitarea Staţiei de Epurare a Apelor Uzate Bucureşti – Faza 1.
Prima etapă de finanţare a staţiei de epurare Ape Uzate de la Glina a presupus fonduri nerambursabile ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare) acordate de către Comisia Europeană, împrumuturi obţinute de la Banca Europeană de Investiţii şi Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de către Primăria Municipiului Bucureşti şi garantate de Guvernul României.
Proiectul ISPA pentru reabilitarea staţiei de epurare a Municipiului Bucureşti – Faza 1 prevede epurarea completă a aproximativ 38 la sută din debitul estimat a fi colectat în reţeaua de canalizare răşenească pe timp uscat şi epurarea parţială a debitului suplimentar, în caz de precipitaţii.
Epurarea primară în linia unu constă în trecerea apei uzate prin: grătare rare, pompare, grătare dese, deznisipare şi decantare primară.
La sfîrşitul lunii februarie, Primăria Municipiului Bucureşti a organizat o licitaţie restrânsă, pentru atribuirea contractului de lucrări necesar extinderii staţiei de epurare a apelor uzate de la Glina şi construcţia incineratorului de nămol, care ar urma să fie făcută în 40 de luni de la data atribuirii. Valoarea estimată a acestui contract este de 670.270.570 lei fără TVA.