Aproape 200 de angajaţi ai Institutului Cantacuzino protestează în curtea unităţii

"Am primit doar 36 la sută din lichidarea pe decembrie, dar mai ales suntem nemulţumiţi pentru faptul că Guvernul nu a alocat bani, aşa cum obligă legislaţia în vigoare, pentru dezvoltarea segmentului care ţine de sănătate publică respectiv de strategia naţională de sănatate a României", a declarat liderul de sindicat al institutului, Monica Bălteanu.

Întrucât Institutul Cantacuzino a trecut în coordonarea Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice, angajaţii au vrut să afle de la MECS care este situaţia lor.

"Am cerut lămuriri la Ministerul Educaţiei privind situaţia institutului, dar pentru tot ceea ce ţine de sănătate publică ne-a fost recomandat să luăm legătura cu Ministerul Sănătăţii. La Ministerul Sănătăţii se spune că Memorandumul pentru reorganizarea Institutului Cantacuzino, care a fost discutat în comisia interministerială, în octombrie 2014, nu este la MS. În memorandum s-a hotărât ştergera datoriilor noastre către ANAF şi denumirea activităţii de sănătate publică drept seviciu de interes economic general", a mai spus liderul sindical.

Comisia interministerială desemnată în 2014 pentru a rezolva problema Institutului Cantacuzino a alcătuit Memorandumul, dar acesta nu a fost discutat în Guvern.

"De trei luni aşteptăm discutarea Memorandumului, dar nu s-a făcut nimic până la această dată, motiv pentru care şi în 2015 situaţia vizând tot ceea ce înseamnă activitatea de sănătate publică este blocată. Mă refer la producţia de vaccinuri, supravegherea epidemiologică a României şi analizele gratuite. Pentru că avem datorii la ANAF, nu mai avem contract cu Casa de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, iar noi facem analize numai contra cost", a adăugat Monica Bălteanu.

În acest context, angajaţii Institutului Cantacuzino cer Guvernului şi Ministerului Sănătăţii să respecte Hotărârea de Guvern 320/2013, care prevede ca Institutul Cantacuzino să primescă un buget anual pentru producţia de vaccinuri, dar şi pentru ceea ce ţine de strategia naţională de sănătate.

"Această sumă trebuie acordată în baza unui plan pe care noi l-am transmis deja, din 2014, la Ministerul Sănătăţii", a mai spus Bălteanu.

Institutul Cantacuzino a fost trecut, în octombrie 2014, în coordonarea Ministerului Educaţiei, până atunci fiind la Ministerul Sănătăţii.

Institutul Cantacuzino, care se număra printre cei mai apreciaţi producători de imunologice din lume, şi-a început declinul în februarie 2010, după ce Agenţia Naţională a Medicamentului i-a retras autorizaţia de punere pe piaţă a produselor injectabile, inclusiv a vaccinurilor, întrucât îi expirase standardul de bune practici de fabricaţie. În aceste condiţii, unele programe naţionale de imunizare au fost blocate timp de mai multe luni, iar autorităţile au fost obligate să importe vaccin.

Anul 2012 a fost primul în care în campania de imunizare gratuită împotriva gripei nu au mai fost folosite vaccinuri de la Institutul Cantacuzino, după ce, în ianuarie 2012, multe loturi cu doze fabricate la acest institut au fost retrase, din cauza unei concentraţii scăzute a tulpinei B, linia de producţie a fiolelor fiind ulterior închisă.

În 2013 producţia a fost reluată fiind realizate primele 600.000 de doze. Dar, Agenţia Naţională a Medicamentului (ANM) a anunţat Institutul Cantacuzino, la sfârşitul anului 2013, că vaccinul antigripal nu poate fi pus pe piaţă, întrucât au fost descoperite probleme.

Totodată, ANM a trimis probe, pentru reverificare, la Agenţia Medicamentului din Franţa, care a comunicat, în 31 ianuarie, că vaccinul nu este conform normelor. Rezultatele au indicat faptul că vaccinul antigripal produs la Institutul Cantacuzino are peste 3.000 de unităţi per mililitru de endotoxine, faţă de sub 100 pentru un produs conform.

În acest context, producţia de vaccin a fost oprită, iar imunizarea populaţiei se face numai cu vaccin din import.