Aproape 3.700 de semnături au fost strânse pentru finalizarea centrului balnear de la Borsec

Petiţia online pentru finalizarea centrului balnear din Borsec a fost iniţiată în urmă cu zece zile de către membrii Forumului Tinerilor din Borsec şi de Asociaţia Turistică din staţiune, în paralel fiind lansată şi o campanie de strângere de semnături offline, transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Tinerii sunt cei mai interesaţi, ei au nevoie de locuri de muncă, ei au pornit să strângă semnături, au mers din casă în casă şi chiar ieri (marţi - n.r.) am făcut o centralizare şi avem 2.095 de semnături pe suport de hârtie, iar online 1.577 până astăzi (miercuri - n.r.) la ora 9:00. Din Borsec, au semnat cu toţii, şi tineri şi vârstnici, dar sunt şi persoane din alte localităţi care şi-au manifestat sprijinul”, a declarat corespondentului MEDIAFAX primarul staţiunii Borsec, Mik József.

Cea mai vârstnică semnatară a petiţiei este Mik Elisabeta, o femeie în vârstă de 102 ani, care a lucrat peste trei decenii la vechea bază de tratament, a trăit perioada de glorie, dar şi decăderea Borsecului.

În documentul lansat online se solicită sprijinul pentru promovarea şi adoptarea unei Hotărâri de Guvern (HG) care să acorde posibilitatea Consiliului Judeţean (CJ) Harghita să vină în sprijinul oraşului Borsec prin alocarea fondurilor necesare finalizării complexului balnear din localitate.

În petiţie se arată că lucrările la centrul balnear din Borsec au început în anul 2011 şi, potrivit proiectului, ar fi trebuit să fie finalizate în 2014.

Lucrările de construcţie au fost abandonate, însă, la sfârşitul anului 2012, din lipsa banilor.

Până în prezent, s-au cheltuit 15,5 milioane de lei, majoritatea fondurilor fiind alocate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului, iar restul de către Consiliul Local Borsec şi Consiliul Judeţean Harghita.

Pentru finalizarea lucrărilor, ar mai fi nevoie de încă 15 milioane de lei şi, cum fonduri de la bugetul de stat nu sunt, Primăria Borsec a solicitat sprijinul CJ Harghita, la initiativa căruia s-a constituit un grup de lucru, care a identificat posibilitatea de obţinere a banilor, respectiv accesarea unor credite.

"Noi (Primăria Borsec – n.r) am putea să accesăm un credit de 5 milioane de lei - atât permite bugetul oraşului -, iar cu diferenţa de 10 milioane de lei ar intra CJ, bani obţinuţi tot printr-un împrumut, devenind co-proprietarul investiţiei”, a declarat primarul Mik József.

În opinia primarului Mik, centrul balnear ar revigora turismul în staţiunea Borsec, aducând-o la prestigiul de care se bucura înainte de 1989, când veneau la tratament câte 6.000 de persoane din 10 în 10 zile, cât dura o cură, de-a lungul întregului an.

"Efectiv am putea să repornim tratamentul pentru care Borsecul era recunoscut în ţară şi în afara graniţelor, iar pe de altă parte, centrul balnear ar genera investiţii suplimentare, vilele lăsate în paragină ar fi reparate, pentru că atunci şi proprietarii altfel se vor mişca şi, în al treilea rând, s-ar crea locuri de muncă pentru tinerii care acum trebuie să plece în străinătate sau în altă parte, pentru că nu au unde să se angajeze în localitate”, a spus Mik József.

La rândul său, preşedintele CJ Harghita, Borboly Csaba, a declarat că bugetul judeţului "ar permite, în momentul de faţă, accesarea unui credit de 10 milioane de lei” pentru sprijinirea lucrărilor de dezvoltare a centrului balnear, însă juriştii CJ susţin că, nefiind vorba de o investiţie proprie a instituţiei, nu se pot aloca aceşti bani, problema putând fi rezolvată doar printr-o Hotărâre de Guvern care să permită CJ Harghita să intre în asociere şi să investească în construcţia de la Borsec.

Din punctul de vedere al CJ Harghita, finalizarea lucrărilor la centrul balnear din Borsec "este esenţială” şi ar crea multe locuri de muncă în staţiunea care "este o atracţie turistică garantată”.

Centrul balnear este compus dintr-o o bază de tratament şi o componentă wellness, capacitatea zilnică fiind de 1.000 persoane vara şi 700 persoane iarna.

În partea destinată tratamentelor se vor efectua hidroterapii, electroterapii, aplicări cu nămol, masaj, vizitatorii având la dispoziţie, de asemenea, mofete, o cameră cu sare, băi cu greutăţi, băi de apă minerală şi alte proceduri, iar ansamblul wellness include piscine interioare şi exterioare, saună finlandeză, infra-saună şi saună cu aburi.

Până în prezent au fost construite corpurile principale de clădiri, legate între ele funcţional, cuprinzând corpul principal, holul de acces, zona vestiarelor, bazinele interioare de agrement, bazinele cu apă minerală şi corpurile destinate tratamentului, investiţia fiind finalizată în proporţie de 50 la sută.

Edilul din Borsec susţine că, din cauza sistării lucrărilor, există pericolul degradării construcţiei, realizarea investiţiei fiind recomandată şi într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Turismului şi a Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare în anul 2009, ca urmare a unui studiu realizat la nivel naţional.

Primarul a apreciat că, dacă s-ar aproba Hotărârea de Guvern şi s-ar accesa creditele pentru finanţare, centrul balnear cu o suprafaţă construită de peste 4.500 de metri pătraţi ar putea fi finalizat în decurs de un an, astfel încât în toamna lui 2016 să fie funcţional.

Potrivit primăriei, în ultimii 15 ani numărul turiştilor care au mers în Borsec a scăzut cu peste 80 la sută, pe fondul numărului redus al unităţilor de primire, al lipsei unui centru de tratament sau de spaţii verzi amenajate.

Localitatea Borsec este cunoscută încă din anul 1804 şi îşi datorează renumele resurselor de ape minerale cu bogate calităţi terapeutice.

Începând din 1873, s-a bucurat de recunoaştere internaţională, apa de Borsec primind medalia Târgului Internaţional de la Viena şi denumirea de "Regina Apelor Minerale”. Trei ani mai târziu, apa de Borsec a fost medaliată cu argint şi a obţinut Diploma de Onoare la expoziţiile organizate la Berlin şi la Trieste, iar în 1878 a primit Diploma de Onoare a Expoziţiei de la Paris.

La mijlocul secolului al XIX-lea s-au construit primele băi, iar prima întreprindere balneară a luat fiinţă în 1918.

Borsecul a primit rangul de oraş staţiune balneoclimaterică în anul 1953 şi a fost considerată cea mai importantă din Transilvania.

Bucurându-se mult timp de statutul de staţiune de interes naţional, era vizitată, înainte de 1989, de aproximativ 400.000 de turişti anual.

Începând cu anii '90, a decăzut vertiginos, ajungându-se până la excluderea din sistemul turistic şi balnear de interes republican.

Dotările pentru tratamentul recuperator şi ansamblul clădirilor complexului balnear s-au degradat până la dispariţie, la fel şi vilele retrocedate, de la o capacitate de 6.000 de locuri de cazare ajungându-se, în 2008, la 168 de locuri.

În anul 2001, odată cu închiderea vechii baze de tratament, oraşul şi-a pierdut statutul de staţiune balneoclimaterică.

Borsecul a reintrat în circuitul balnear în 2012, după finalizarea şi darea în folosinţă a băii "Ó-Sáros” şi şi-a recâştigat parţial rangul, ca staţiune de interes local.

În decembrie 2014, Primăria Borsec a depus documentaţiile necesare obţinerii statutului de staţiune balneoclimaterică de interes national la Autoritatea Naţională pentru Turism, îndeplinind condiţiile solicitate, şi speră ca în acest an să obţină acest titlu.