Aproape 30% dintre consumatorii de droguri au folosit la comun seringile în ultima lună

Din studiul privind adolescenţii cu risc crescut de HIV/SIDA, realizat în Bucureşti, Iaşi, Constanţa şi Timişoara, rezultă că vârsta medie de debut a consumului de droguri injectabile este de 15 - 16 ani, iar heroina este cel mai des utilizat drog, 75 la sută dintre respondenţi declarând că au utilizat heroină zilnic.

Sociologii au stabilit că persoanele care practică sexul comercial sub 18 ani sunt mai vulnerabile decât cele peste 18 ani, acest lucru confirmând şi studiile referitoare la riscul de infectare cu HIV.

"Respondentele sub 18 ani nu folosesc constant prezervativul cu partenerii comerciali şi ocazionali şi informaţiile pe care le au despre HIV/SIDA sunt eronate sau lipsesc", se mai arată în studiu.

Rezultatele cercetării arată că 22,2% dintre respondente au utilizat droguri injectabile, procentul variind în funcţie de vârstă.

"Un sfert din cele cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au consumat droguri injectabile, în comparaţie cu 8,9 la sută din cele peste 18 ani. Şase din cele 64 de respondente care au declarat utilizarea drogurilor injectabile au iniţiat consumul înainte de 15 ani, iar 79,7 la sută au iniţiat consumul de droguri înainte de 18 ani", rezultă din studiu.

Peste 90 la sută dintre respondenţii consumatori au afirmat că au utilizat echipament steril de injectare la ultima injectare, iar 29 la sută au folosit la comun echipamentul în ultima lună. De asemenea, 71 la sută din persoanele chestionate au obţinut seringi de la programele de reducere a riscurilor asociate consumului de droguri.

În ce priveşte comportamentul sexual şi utilizarea prezervativului, studiul arată că vârsta medie de debut a vieţii sexuale este de 15 ani şi aproape 50 la sută dintre respondente au un partener stabil, în 23,4 la sută dintre aceste situaţii partenerul fiind consumator de droguri.

"Aproape toate respondentele au utilizat prezervativul la ultimul contact sexual cu partenerul sexual comercial. Cu toate acestea, utilizarea constantă a prezervativului cu partenerii sexuali ocazionali în ultimii ani a fost mai redusă şi a variat semnificativ în funcţie de vârstă", mai rezultă din studiu.

De asemenea, 62,7 la sută din persoanele care practică sexul comercial au fost însărcinate cel puţin o dată, iar 84,9 la sută dintre ele au făcut avort.

"Peste 50 la sută dintre respondente s-au testat HIV, procentul fiind semnificativ mai mic în rândul celor sub 18 ani", mai reiese din studiu.

Prin programele de reintegrare socială şi profesională adresate tinerilor care trăiesc cu HIV, până la 31 martie 2010, au fost angajate pe piaţa muncii sau în ateliere vocaţionale 74 de astfel de persoane, iar alte 50 au primit burse de studii.

UNICEF România şi Fundaţia Angel Appeal atrag atenţia că obiectivul strategic de menţinere a prevelenţei HIV/SIDA sub unu la sută şi angajamentele faţă de persoanele infectate sunt nesigure în contextul în care finanţările internaţionale se încheie la sfârşitul lunii iunie.

Cele două organizaţii nonguvernamentale au arătat, luni, în cadrul unui seminar privind revizuirea contextului naţional şi determinarea reafirmării angajamentului politic de continuare a programelor HIV/SIDA, că anual ar fi necesari cinci milioane de euro şi au atras atenţia că deşi suma poate părea mare într-un an de criză, ea este mică în comparaţie cu costurile pe care le-ar presupune, în viitorul apropiat, o epidemie "mult mai greu de controlat".

În anul 2006, România şi-a asumat obligaţia faţă de Fondul Global de Luptă Împotriva HIV/SIDA, Tuberculozei şi Malariei de a creşte progresiv bugetul naţional pentru prevenirea HIV/SIDA, pentru susţinerea şi chiar extinderea programelor care au fost implementate cu sprijinul Fondului.

La sfârşitul lunii iunie se încheie ultimul program finanţat de Fondul Global în România, iar în prezent nu există niciun plan guvernamental de continuare a intervenţiilor care au fost susţinute pe parcursul ultimilor ani de către organismul financiar internaţional.

Managerul general de la Romanian Angel Appeal, Silvia Asadi, a atras atenţia că şi criza economică a restrâns semnificativ potenţialul de suport acordat de sectorul privat la integrarea României în UE, iar câştigarea statutului de ţară cu venit mediu-înalt ne-a propulsat din zona ţărilor primitoare de asistenţă financiară în cea a statelor donatoare.

Asadi a mai precizat că proiectele şi programele din sfera prevenirii HIV nu sunt eligibile pentru finanţările din fonduri structurale, iar Ministerul Sănătăţii nu gestionează astfel de fonduri.

"Din păcate, epidemiile cu efect major asupra populaţiei, precum HIV/SIDA şi tuberculoza, se extind acolo unde programele, intervenţiile şi serviciile de prevenire se diminuează sau dispar, populaţia este afectată de sărăcie, iar serviciile de sănătate sunt subfinanţate. Abandonarea luptei şi justificarea acestei decizii prin criza financiară ne va costa scump peste o vreme, nu foarte îndepărtată, dacă infecţia cu HIV în rândul grupurilor vulnerabile nu va fi ţinută sub control şi se va răspândi în populaţia generală", a declarat managerul general de la Romanian Angel Appeal.

La rândul său, reprezentantul UNICEF în România, Edmond McLoughney, a făcut apel pentru creşterea finanţărilor destinate copiilor şi tinerilor aflaţi în situaţii de risc.

"Copiii cei mai expuşi riscurilor trebuie să devină prioritatea numărul unu şi de aceea considerăm că este timpul să crească finanţarea pentru copiii şi adolescenţii aflaţi în situaţii de risc! Este timpul să se asigure finanţarea necesară şi viabilitatea programelor HIV/SIDA", a mai spus Edmond McLoughney.

Profesor doctor Adrian Streinu-Cercel a declarat, în cadrul seminarului, că în perioada 1985 - 2010 au fost înregistrate 16.299 de cazuri de HIV/SIDA în România, 10.145 dintre aceste persoane fiind în viaţă.

De asemenea, în primele trei luni ale anului au fost depistate 88 de noi cazuri de HIV/SIDA.