Aproape 65% dintre stomatologi lucrează în cabinet individual, 29% sunt organizaţi ca SRL - studiu

Societatea Română de Ergonomie Dentară (SRED) a prezentat, marţi, rezultatele cercetării de piaţă "Practici curente din domeniul ergonomiei, prevenţiei şi managementului în stomatologie", care face parte din Proiectul "Ergonomie, prevenţie, management performant în medicină dentară prin aliniere la standarde europene", proiect cofinanţat prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, "Investeşte în oameni".

Studiul a fost efectuat pe un număr de 300 de medici de medicină dentară, manageri de cabinete private, la nivel naţional, în cele cinci regiuni de dezvoltare acoperite în proiect - Bucureşti, Bucureşti-Ilfov, Iaşi, Constanţa şi Timişoara. Cercetarea a constat în aplicarea unui chestionar ce cuprinde 42 de întrebări referitoare la cele trei direcţii abordate în cadrul proiectului: ergomomie, prevenţie şi managementul cabinetului de medicină dentară.

Rezultatele studiului au arătat că, din punct de vedere juridic, 64 la sută dintre medici sunt organizaţi sub formă de cabinet medical individual (CMI), faţă de 29 la sută organizaţi sub formă de SRL (neplătitor de TVA).

Totodată, conform studiului, medicii de medicină dentară apeleaza la asistenţa de specialitate, mai ales pentru întocmirea şi menţinerea fluxului documentelor legale, şi mai puţin pentru alte activităţi, cum ar fi alegerea locaţiei sau a echipamentelor necesare în cabinet.

Medicul de medicină dentară doreşte, pe cât posibil, evitarea birocraţiei, ceea ce explică şi procentul mic al celor care lucrează cu Casa Naţională de Asigurări. Casa Naţională de Asigurări reprezintă o sursă de venit secundar doar pentru 30 la sută dintre medicii stomatologi, potrivit rezultatelor cercetării.

În România sunt înregistrate aproximativ 11.000 de cabinete de stomatologie şi 2.200 de laboratoare de tehnică dentară.

Rezultatele studiului mai indică faptul că 79 la sută dintre respondenţi apreciază faptul că managementul cabinetului determină creşterea eficienţei cabinetului şi 63 la sută că asigură o dezvoltare continuă a afacerii. "Aceste procente reflectă destul de clar faptul că medicul stomatolog înţelege utilitatea managementului dar, cu toate că cunosc contextul general de management, răspunsurile foarte diversificate cu privire la instrumentele de management utilizate în cadrul
cabinetelor arată faptul că medicii dentişti au nevoie de pregătire şi înţelegere competentă în acest sens. Cursurile structurate oferite de către universităţi sunt necesare la toate nivelurile", se mai arată în studiu.

Autorii studiului mai notează că o parte a acestor probleme a făcut ca, începând cu sfârşitul anului 2008, odată cu intrarea ţării noastre în criză economică, numeroase cabinete să devină neprofitabile, provocând scăderea veniturilor medicilor stomatologi sau chiar închiderea cabinetelor, "ceea ce a condus la un adevărat exod al specialiştilor în ţările occidentale, în condiţiile în care statul român cheltuie cu un student aproximativ 7.100 de lei pe an, iar cu un medic rezident în jur de 14.910 lei pe an".

În opinia autorilor studiului, faptul că aproape 75 la sută dintre medici nu au o documentaţie corectă a cazurilor din punct de vedere legal arată o lipsă de informaţie în acest domeniu, datorată probabil şi faptului că malpraxisul este un concept nou, despre care s-a discutat foarte puţin.

"Cu toate că ergonomia dentară este studiată de curând în Romania (după anul 2000), regulile primare sunt cunoscute la nivel teoretic de foarte mulţi medici dentişti. Abordarea principiilor ergonomice în cabinet este influenţată puternic de vârsta medicului. În acest sens, medicii mai tineri sunt mai receptivi şi respectă aceste principii", se mai arată în studiu.

Pe de altă parte, cele mai multe probleme de sănătate raportate de către medici sunt legate de afecţiuni ale coloanei vertebrale, care arată lipsa de aplicare a regulilor ergonomice corecte. Cursuri şi informări despre aplicabilitatea ergonomiei dentare în cabinet sunt recomandate pentru prevenirea efectelor nocive, apărute ca urmare a poziţiilor incorecte în practica de zi cu zi.

Prevenţia dentară este prezentă în practica curentă la toate nivelurile, procedurile de bază fiind executate de majoritatea medicilor dentişti din România.

"De altfel, peste 80% dintre medici consideră că pot influenţa riscul carios şi parodontal al pacienţilor prin metode de prevenţie, ceea ce, probabil, va muta focusul medicinii dentare de la restaurare la prevenţie, cu efect benefic asupra sănătăţii orale din România. Protecţia faţă de eventuala îmbolnăvire profesională este însă insuficientă, răspunsurile la întrebările care vizează acest subiect fiind foarte diversificate", potrivit rezultatelor cercetării.

Autorii studiului mai notează că medicii dentişti trebuie să fie informaţi în permanenţă asupra procentajului populaţiei purtătoare de boli transmisibile, precum şi despre noutăţile privind mijloacele de protecţie contra contaminării încrucişate.