- Home
- Social
- BUCUREŞTI, (31.07.2012, 16:37)
- Elvira Gheorghita , Valentin Anghel ,
- Home
- Politic
- Economic
- Social
- Externe
- Sănătate
- Sport
- Life-Inedit
- Meteo
- Healthcare Trends
- Economia digitală
- Angajat în România
- Ieși pe plus
- Video
Aproximativ 12.000 studenţi din state terţe UE, în învăţământul superior din România
Aproximativ 12.000 de cetăţeni străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar din România, după absolvirea anului pregătitor, arată documente ale Ministerului Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului (MECTS).
Urmărește
770 afișări
Aproximativ 12.000 studenţi din state terţe UE, în învăţământul superior din România (Imagine: Thomas Dan/Mediafax Foto)
MECTS a elaborat Metodologia de primire la studii şi şcolarizare a cetăţenilor străini din state terţe UE în învăţământul de stat şi particular acreditat din România, în anul şcolar/universitar 2012-2013.
Potrivit actului, pot accede în sistemul naţional de învăţământ persoanele din state terţe UE care îndeplinesc următoarele condiţii:
-
au documente ce atestă cetăţenia statului respectiv; au calificarea necesară, dovedită prin acte de studii eliberate de instituţii de învăţământ recunoscute în ţara de provenienţă;
ULTIMELE ȘTIRI
-
După anularea alegerilor și suspendarea dreptului TĂU la vot, mai crezi în statul român democratic? VOTEAZĂ AICI / SONDAJ Aleph News – Mediafax – Ziarul Financiar
-
Guvernul prelungeşte măsura de limitare la adaosurile comerciale la alimentele de bază până la 30 iunie 2025
-
Nicolas Sarkozy, condamnat definitiv pentru corupţie de cea mai înaltă instanţă din Franţa
-
PSD a decis. Nu îl susţine pe Nicuşor Dan la preşedinţie. Adrian Ţuţuianu: "A înşelat aşteptările bucureştenilor”
-
-
şi-au depus dosarul în termenul stabilit prin prezenta Metodologie;
-
au acceptul unităţii / instituţiei de învăţământ unde doresc să studieze;
-
au optat pentru o instituţie de învăţământ superior de stat sau particular acreditată şi o specializare acreditată.
Condiţiile specifice admiterii într-o instituţie de învăţământ superior din România includ, printre altele, promovarea testelor de aptitudini organizate pentru învăţământul de artă, sportiv şi de arhitectură sau, dacă este cazul, de admitere la doctorat.
Cetăţenii străini din state terţe UE sunt înscrişi în învăţământul universitar şi postuniversitar doar după absolvirea anului pregătitor, în cadrul căruia îşi însuşesc cunoştinţele necesare de limbă română, precum şi cunoştinţele specifice în corelare cu profilul viitoarei pregătiri (anatomie, fizică, chimie, desen tehnic etc.).
Durata cursului pregătitor pentru studii preuniversitare şi universitare de licenţă este de un an şcolar/academic, iar pentru studii universitare de masterat, doctorat şi studii postuniversitare de rezidenţiat, de cel puţin şase luni.
Instituţiile de învăţământ superior acreditate care organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române sunt Universitatea din Bacău, Universitatea Politehnica Bucureşi, Universitatea Bucureşi, Universitatea "1 Decembrie 1918" din Alba Iulia, Universitatea "Transilvania" din Braşov, Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca, Universitatea Ovidius din Constanţa, Universitatea din Craiova, Universitatea "Alexandru Ioan Cuza" din Iaşi, Universitatea "Dunărea de Jos" din Galaţi, Universitatea din Piteşti, Universitatea Petrol-Gaze Ploieşti, Universitatea "Lucian Blaga" din Sibiu, Universitatea "Ştefan cel Mare" din Suceava, Universitatea de Vest din Timişoara, Universitatea "Valahia" din Târgovişte şi Universitatea "Constantin Brâncuşi" din Târgu Jiu.
Pentru învăţământul preuniversitar, şcolile în care se organizează cursul pregătitor pentru învăţarea limbii române vor fi nominalizate de Inspectoratele Şcolare Judeţene şi de cel al municipiului Bucureşti.
Pot fi înscrişi, în învăţământul preuniversitar din România, elevii din state terţe UE dacă unul dintre părinţi, tutori sau susţinători legali se încadrează în una din următoarele situaţii: este repatriat; are, prin căsătorie, domiciliul în România; este posesorul unui permis de şedere în România; desfăşoară, în conformitate cu prevederile legale, activităţi pe teritoriul României; se află la studii în învăţământul universitar sau postuniversitar de stat/particular acreditat din România.
La cerere, elevii pot beneficia de cursuri pregătitoare pentru învăţarea limbii române, durata acestora fiind de un an şcolar.
Potrivit MECTS, dosarul elevului se transmite la Direcţia Generală Relaţii Internaţionale şi Europene din minister.
Elevii din state terţe UE sunt înscrişi în formaţiunile şcolare existente în limita a unul-doi elevi/clasă peste efectivele maxime prevăzute de lege, inclusiv în clasa a IX-a.
Elevii din state terţe UE care nu sunt de origine română şi care au absolvit clasele a VII-a şi a VIII-a în România se pot înscrie în clasa a IX-a, în limita a unul-doi elevi/clasă peste efectivele maxime prevăzute de lege, cu avizul conducerii unităţii de învăţământ preuniversitar, în condiţiile prevăzute de art. 63 din Legea educaţiei naţionale nr.1/2011, cu modificările şi completările ulterioare.
Elevii din state terţe UE care solicită înscrierea în învăţământul preuniversitar românesc pot repeta, la cerere, la cursuri de zi, ultima clasă absolvită în străinătate.
În învăţământul obligatoriu, elevii străini beneficiază de şcolarizare în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români.
În învăţământul liceal secundar superior, elevii din state terţe UE plătesc taxe de şcolarizare, în conformitate cu prevederile Legii nr. 1/2010.
În învăţământul de toate gradele pot fi şcolarizaţi cetăţeni străini care au obţinut o formă de protecţie în România, în aceleaşi condiţii ca şi cetăţenii români. Clasa în care pot fi înscrişi elevii din această categorie care nu au acte de studii va fi stabilită în urma evaluării realizate de către unitatea şcolară nominalizată de Inspectoratul Şcolar Judeţean/Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti.
Cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia pot susţine, la cerere, examenul naţional de bacalaureat, în funcţie de profilul dorit, într-un centru de examen stabilit de către Comisia de Bacalaureat Judeţeană/a Municipiului Bucureşti.
Susţinerea examenului naţional de bacalaureat de către cetăţenii din state terţe UE care au finalizat studiile liceale în alt sistem de învăţământ şi nu sunt posesori ai unei diplome de bacalaureat sau echivalentul acesteia este condiţionată de achitarea taxei de şcolarizare potrivit prevederilor legale.
Pot fi înscrişi, în ciclul I de studii universitare de licenţă, absolvenţii de liceu cu diplomă de bacalaureat sau diplomă echivalentă.
Cetăţenii din statele terţe UE sunt înscrişi la studii în România fără concurs de admitere, pe baza actelor de studii. Cuantumul taxelor de şcolarizare pentru cetăţenii străini din statele terţe este prevăzut în Legea nr. 1/2010
Citește pe alephnews.ro: Ce au căutat românii pe Google în 2024? Ei au devenit tot mai interesați de gestionarea eficientă a banilor
Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.
Decizie fără precedent: Săptămâna de lucru scade la numai 4 zile, pentru a da posibilitatea oamenilor să se întâlnească, să fie relaxaţi şi să crească natalitatea
Cel mai mare oraş din România are mai puţin de 5.500 de locuitori, dar o suprafaţă mai mare decât Bucureşti, Cluj-Napoca şi Timişoara la un loc
Oficial Direcţia Informaţii Militare: este un grad de probabilitate scăzut pentru o confruntare Rusia – NATO
„Nu mă aşteptam să fie vândute atât de multe”. Revista în care campioana mondială a apărut doar cu o pereche de mănuşi pe ea a scris istorie
PROSPORT.RO
Mădălin Ionescu este bolnav! Vedeta s-a internat de luni, în mare secret. Ce diagnostic a primit
CANCAN.RO
Ninge de Sărbători în București. Meteorologii Accuweather au modificat prognoza în urmă cu puțin timp
GANDUL.RO
Ministrul Justiţiei: La sfârşitul lunii martie cred că SIIJ poate fi desfiinţată. "Această Secţie şi-a ratat rolul pe care l-ar fi putut avea"
ULTIMA ORǍ
vezi mai multe