Aproximativ 450 hectare de spaţiu verde, necesare în Capitală pentru a atinge în 2013 cerinţele UE

Primarul general, Sorin Oprescu, a precizat, vineri, cu ocazia lansării proiectului "Cadastrul Verde" al Municipiului Bucureşti, că acesta reprezintă un pas înainte pentru contrucţia întregului cadastru al Capitalei.

"Ca şi în medicină, prima oară ai nevoie de un inventar, de un diagnostic, apoi te apuci să operezi. Acest instrument foloseşte la monitorizare, la informarea sectoarelor. Iar pe de altă parte, va opri defrişările, de acum înainte vom vedea ce se întâmplă zilnic cu zona spaţiilor verzi. Până acum au fost numai vorbe, este prima oară când văd un inventar complet. Vom căuta să completăm acest proiect, să vedem dacă acest instrument nu poate fi perfecţionat", a spus primarul.

Potrivit proiectului, media de spaţiu verde pe cap de locuitor în Capitală este de 23,21 metri pătraţi, în sectorul 1 fiind 77,19 metri pătraţi, în timp ce ultimul sector este sectorul 2 cu 12,43 metri pătraţi pe cap de locuitor. Cerinţele Uniunii Europene pentru 2013 sunt de 26 de metri pătraţi pe cap de locuitor.

Sorin Oprescu a subliniat că se pot amenaja parcuri pe terenurile degradate, iar 500 de hectare de pe malurile Dâmboviţei pot fi transformate în spaţii verzi

Reprezentantul uneia dintre cele patru firme care au realizat "Cadastru Verde", Valeriu Manolache, a precizat că pe lângă utilitatea evidentă pentru administrarea, conservarea şi dezvoltarea patrimoniului verde din spaţiul urban, Cadastrul verde este impus prin Legea 24/2007 privind reglementarea şi administrarea spaţiilor verzi din intravilanul localităţilor (republicată) şi este obligaţia administraţiei publice locale prevăzută în Planul Local de Acţiune pentru Mediu al Municipiului Bucureşti (PLAM), aprobat prin HCGMB nr. 294/2005.

Pe de altă parte, normele europene transpuse în legislaţia de mediu prin OUG 114/2007, solicita administraţiei publice locale ca până la 31 decembrie 2010 să cunoască suprafaţa de spaţiu verde/ locuitor.

Printre obiectivele proiectului se numără crearea unei hărţi digitale (structură GIS) care să conţină date privind arborii ocrotiţi, spaţiile verzi compacte situate pe terenurile aparţinând domeniului public şi privat al Municipiului Bucureşti (parcuri, grădini, scuaruri, baze sportive), arborii izolaţi plantaţi pe aliniamentele arterelor de circulaţie, pe terenurile instituţiilor administraţiei publice, ale instituţiilor de învăţământ public, ale instituţiilor de cultură, ale ansamblurilor de locuinţe, ale lăcaşurilor de cult, ale cimitirelor, terenurile degradate de pe teritoriul Municipiului Bucureşti care pot fi amenajate ca spaţii verzi.

Un alt scop al acestei lucrări a fost dezvoltarea unei aplicaţii GIS dedicate, prin care să se realizeze actualizarea datelor grafice şi textuale din harta digitală, consultarea datelor, generarea şi tipărirea de rapoarte grafice (hărţi tematice, diagrame, imagini) şi textuale (tabele, situaţii detaliate şi de sinteză), calculul şi prezentarea indicatorilor statistici predefiniţi sau definiţi de utilizator), gestionarea şi urmărirea tuturor documentelor emise de către Direcţia de Mediu din cadrul PMB privind avizele de tăiere, toaletare, plantare.

Cel de-al treilea scop se referă la elaborarea unui set de norme (instrucţiuni de lucru) relative la modalitatea practică de culegere, introducere şi validare a datelor specifice, recomandări privind speciile de arbori şi arbuşti rezistenţi la condiţiile de microclimat din Bucureşti, recomandări tehnologice privind întreţinerea spaţiilor verzi compacte şi a arborilor izolaţi, recomandări privind reabilitarea terenurilor degradate,

Un alt obictiv al acestui Cadastru Verde este dezvoltarea unui site internet (integrat în portalul PMB), care să promoveze şi să popularizeze proiectul, să dea posibilitatea consultării datelor grafice şi textuale specifice, să permită cetăţenilor să semnaleze eventualele nepotriviri sau inadvertenţe în date sau să sesizeze autorităţile asupra aspectelor de natură să afecteze calitatea patrimoniului verde.

Manolache a mai spus că au fost inventariaţi 1.717.339 de arbori, dintre care 1.392.330 arbori izolaţi, 130.986 în parcuri, 194.023 în păduri. Sectorul cu cei mai mulţi arbori este sectorul 1 cu un total de 555.366, fiind singurul sector cu pădure, respectiv 194.023 de arbori în păduri. Cel mai sărac sector în arbori este sectorul 2, cu 196.340 de arbori.

Totodată, sectorul 1 este pe locul doi şi în ceea ce priveşte suprafaţa terenurilor degradate, respectiv de 24 la sută, după sectorul 4 cu 61 de procente, aici aflându-se fostul parc Văcăreşti.

Manolache a precizat că acest studiu a inventariat doar arborii şi spaţiul verde de pe domeniul public, lucrarea neincluzând spaţiile verzi din zona privată, ceea ce este atipic la nivelul Uniunii Europene.

Contractul a fost semnat pe 30 octombrie 2009, termenul de realizare fiind de 20 luni de la semnare, iar valoarea de 9.332.898 de lei. Garanţia de bună execuţie este de 7 la sută din valoarea contractului.