Aproximativ 80% din instanţe au decis suspendarea activităţilor

Reţeaua Naţională a Adunărilor Generale ale Judecătorilor s-a constituit pentru a se asigura o informare exactă a judecătorilor şi a opiniei publice cu privire la acţiunile de protest organizate de către instanţele de judecată.

"RNAG este o structură cuprinzând câte un judecător de la fiecare instanţă judecătorească, desemnat ca punct de contact de către adunarea generală a judecătorilor, care va transmite informaţii utile din instanţa sa şi va primi informaţii utile de la alte instanţe, precum şi de la autorităţi cu privire la demersurile efectuate în vederea întăririi statutului magistraţilor", se arată într-un comunicat al RNAG, semnat de judecătorii Cristi Danileţ şi Adrian Neacşu.

Potrivit sursei citate, în urma adunărilor generale, până în 1 septembrie au adoptat hotărâri cu privire la însuşirea unei forme de protest Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi 12 curţi de apel, din totalul de 15.

Astfel, s-a decis încetarea activităţii de judecată de către Curţile de Apel Alba-Iulia, Bucureşti, Cluj, Constanţa, Galaţi, Oradea, Piteşti, Suceava, Ploieşti, Iaşi, Braşov, Târgu Mureş. Celelalte trei curţi de apel rămase au programate adunările generale în perioada imediat următoare, în raport de situaţia particulară a duratei concediilor de odihnă şi planificarea începutului activităţii de judecată.

De asemenea, sunt 31 de tribunalele care au avut până în 1 septembrie adunările generale ale judecătorilor, restul urmând să organizeze adunări similare până pe 3 septembrie. Adunări generale au fost deja organizate la tribunalele Bucureşti, Giurgiu, Neamţ, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Botoşani, Brăila, Braşov, Buzău, Cluj, Constanţa, Dâmboviţa, Galaţi, Harghita, Hunedoara, Ialomiţa, Iaşi, Maramureş, Mehedinţi, Mureş, Neamţ, Olt, Prahova, Satu Mare, Teleorman, Timiş, Tulcea, Vâlcea, Vrancea, Tribunalul comercial Cluj, Tribunalul comercial Mureş, precizează RNAG.

Peste o sută de judecătorii au avut deja organizate adunări generale ale judecătorilor, fie separat, fie împreună cu instanţele superioare ierarhic din a căror circumscripţie fac parte, se mai arată în comunicatul RNAG.

"Ca urmare, circa 80 la sută din totalul instanţelor din România au aderat la derularea unor forme de protest, începând cu 31 august 2009 şi până în 1 septembrie. Toate au optat până acum la încetarea activităţii de judecată, majoritatea începând cu 1 septembrie 2009, restul începând cu 7 septembrie 2009", potrivit documentului citat.

Mai multe parchete de pe lângă instanţele de judecată au decis sprijinirea protestului judecătorilor şi adoptarea unor forme particulare de protest, cum ar fi neefectuarea urmăririlor penale, încetarea activităţii de audienţe, neexpedierea înscrisurilor procedurale către părţi.

Judecătorii solicită salarizarea la nivelul celorlalte două puteri în stat, respectiv stabilirea coeficienţilor de salarizare pentru judecătorii definitivi începând de la nivelul de salarizare al secretarului de stat şi până la coeficientul maxim, potrivit deciziilor luate în adunările generale şi centralizate de RNAG până în prezent.

Magistraţii mai cer trecerea bugetului instanţelor judecătoreşti de la Ministerul Justiţiei la ICCJ, stabilirea pentru bugetul Justiţiei - respectiv al curţilor de apel, al tribunalelor, al tribunalelor specializate şi al judecătoriilor, al ICCJ şi al Ministerului Public, cumulate - a unui prag minim de unu la sută din PIB, alocarea urgentă de fonduri bugetare suplimentare instanţelor judecătoreşti prin rectificare bugetară, colectarea taxelor de timbru în bugetul propriu al sistemului justiţiei.

Eliminarea obligaţiei de participare a judecătorilor la orice activitate legată de orice fel de scrutinuri electorale, începând cu alegerile prezidenţiale din noiembrie 2009 şi plata drepturilor salariale restante sunt, de asemenea, printre solicitările magistraţilor.

Aceştia mai cer autogestionarea de către judecător a propriei încarcături cu dosare a şedinţei de judecată, limitarea duratei şedinţelor de judecată pentru a se respecta programul zilnic de lucru de opt ore, potrivit Regulamentului de ordine interioară a instanţelor, inclusiv activitatea de deliberare, pronunţare în şedinţă publică, completarea condicilor de şedinţă şi înscrierea soluţiilor în programul informatic, fiecare instanţă urmând să stabilească această limită în funcţie de specificul activităţii proprii, retragerea judecătorilor din exercitarea atribuţiilor adminstrative.

Totodată, magistraţii solicită promovarea unei politici eficiente de ocupare a posturilor vacante din justiţie, recunoaşterea justiţiei drept domeniu strategic de interes naţional şi elaborarea până la sfârşitul anului a unei strategii de consolidare a sistemului judiciar, încheierea unui Pact asupra justiţiei, de către puterea executivă, legislativă şi judecătoreasca, care să garanteze respectarea recomandările Comitetului Miniştrilor cu privire la independenţa puterii judecătoreşti.

Judecătorii solicită Consiliului Superior al Magistraturii să adopte un regulament privind normarea activităţii jurisdicţionale şi administrative.

De asemenea, magistraţii cer Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie să sesizeze Curtea Constituţională pentru declanşarea controlului de neconstituţionalitate a legii de salarizare unitară.

Magistraţii mai vor promovarea unor plângeri individuale la Curtea Europeană a Drepturilor Omului prin încălcarea gravă a principiilor statului de drept.