Arafat: Buget de 270 de milioane de lei pentru acţiunile prioritare din medicina de urgenţă

Raed Arafat a anunţat, sâmbătă, într-o conferinţă de presă la Târgu Mureş, că în acest an s-au alocat de la buget 270 de milioane de lei pentru cinci tipuri de acţiuni prioritare legate de urgenţă, "complementare" acesteia, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Este vorba despre finanţarea materialelor sanitare şi a consumabilelor necesare bolnavilor care ies de la Unităţile de Primiri Urgenţe (UPU) şi au nevoie de îngrjiri, în condiţiile în care fondurile venite de la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate nu erau suficiente.

"Ideea este să venim în sprijinul spitalelor regionale, strategice, spitalelor judeţene de urgenţă, pentru continuitatea îngrijirilor pacienţilor care sunt veniţi prin Unităţile de Primiri Urgenţe, pacienţi de urgenţă, după ce se internează în spital. De multe ori s-a zis că UPU este finanţat prin bugetul de stat, după care sunt probleme de finanţare în interiorul spitalului, pe anumite tipuri de îngrijiri care costă foarte mult", a spus Arafat.

Acesta a precizat că se referă la acţiuni prioritare pe programe de terapie intensivă, infarct, traumă, accidente vasculare cerebrale şi recoltare mobilă de sânge, pentru unele fiind stabilite sumele, iar pentru altele acestea fiind încă discuţii.

Astfel, pentru acţiunile prioritare legate de infarctul miocardic acut - care a început experimental în urmă cu trei ani - suma alocată va creşte de la 17 la 20 de milioane de lei şi se vor adăuga noi centre spitaliceşti care vor primi bani, iar din acest an se va include "o subacţiune nouă", legată de prevenirea morţii subite, pentru care se alocă cinci milioane de lei, a spus Raed Arafat.

La rândul său, cardiologul Dan Dobreanu de la Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) din Târgu Mureş a explicat, în aceeaşi conferinţă de presă, că un sistem de urgenţă foarte bine pus la punct are capacitatea de a resuscita un număr mare de pacienţi care ajung la UPU cu infarct miocardic acut, însă problema majoră este că aceşti pacienţi rămân cu "un risc imens" de a repeta evenimentul.

"Singura măsură terapeutică pe care o avem la ora actuală la dispoziţie pentru a preveni recidiva şi moartea subită este implantarea unui dispozitiv, aşa-numitul defibrilator cardiac implantabil, capabil să recunoască tulburarea de ritm şi să aplice un şoc la purtător, automat, fără a fi nevoie de intervenţia echipei de urgenţă. România are deja numeroase centre şi specialişti capabili să practice această procedură, dar principala problemă pe care am avut-o până la acest moment era finanţarea, pentru că aceste dispozitive sunt relativ scumpe şi, practic, nu aveam posibilitatea de a proteja decât un număr extrem de redus de pacienţi", a explicat Dobreanu.

El a precizat că, prin intermediul acestui program, numărul de implanturi de dispozitive de acest tip ar putea creşte de trei ori faţă de situaţia actuală, adăugând că "în 2012, în România, erau implantate în jur de 180 de dispozitive".

Dobreanu a mai spus că în această "subacţiune" vor fi implicate trei centre medicale din Bucureşti şi Institutele de Boli Cardiovasculare din Târgu Mureş, Iaşi, Timişoara şi Cluj-Napoca.

De asemenea, medicul Claudiu Mărginean de la Secţia de Chirurgie Cardiovasculară a SJU Târgu Mureş a arătat că în momentul în care se depăşeşte un anumit timp de la momentul declanşării infarctului cerebral până la intervenţie se poate pierde ţesut neuronal, "care va instala un deficit sau chiar decesul pacientului".

"Avem posibilitatea în prezent, în Târgu Mureş, prin dotările pe care le avem, să demarăm un centru-pilot, un centru care să preia urgenţa cerebrovasculară. Avem şi resursa umană. Putem îmbunătăţi şi resursa umană, care este o problemă, dar avem un proiect prin care, cu siguranţă, într-un an, un an şi jumătate, am putea crea şi dezvolta mai multe centre care să fie capabile de a prelua", a spus Mărginean, precizând că în ţările civilizate există un astfel de centru la aproximativ trei milioane de pacienţi.

În ceea ce priveşte acţiunile prioritare pe programul legat de accidentele vasculare cerebrale (AVC), Raed Arafat a declarat că va creşte numărul centrelor care abordează problema prin tromboliză, în condiţiile în care bolnavul ajunge la spital în maximum trei ore şi jumătate de la momentul instalării AVC sau se va recurge la "o etapă intervenţională", care constituie o noutate.

"Mai e o etapă, etapa intervenţională, la momentul actual nu avem multe centre care au posibilitatea să facă acest lucru. Mureşul va fi unul din centrele care fac acest lucru. Cred că va mai fi un centru în ţară sau maxim două care vor face asta - şi din lipsă de personal specializat, dar şi pentru că este o chestiune cu care vrem să începem ca program pilot. Dacă colegii noştri instruiesc alţi colegi în următorii doi ani, să-i avem pregătiţi, atunci se pot deschide şi alte centre, pentru radiologie intervenţională. Nu e numai pentru partea de AVC, va fi asta şi pentru partea de traumă", a spus Raed Arafat.

El a precizat că, pe lângă Târgu Mureş, în acest program va mai intra centrul de la Iaşi, unde există de asemenea un specialist, şi se analizează posibilitatea includerii unui centru din Bucureşti.

Secretarul de stat în Ministerul Sănătăţii Raed Arafat este prezent la Târgu Mureş la finalul acestei săptămâni cu ocazia întrunirii Comisiei Naţionale de Medicină de Urgenţă.