Arhiepiscopul Dunării de jos a transmis un mesaj ce îndeamnă participarea la referendum, în timpul sfinţirii mănăstirii Măxineni, oficiată de patriarhul Daniel | FOTO

Înainte de slujbă, arhiepiscopul Dunării de Jos, IPS Crăciun, s-a adresat mulţimii şi i-a îndemnat pe români să participe la referendumul pentru revizuirea Constituţiei în sensul definirii familiei tradiţionale.

„Familia este formată din tata, mama şi copilul. Bărbatul, femeia şi pruncul, în care se includ bunicii şi nepoţii. Îndemnaţi pe toţi să meargă. Nu împotriva cuiva, ci pentru familia care este biserica de acasă, unită cu biserica lui Iisus Hristos, unită cu ţara noastră România, mama noastră. Vă mulţumesc, vă mulţumesc din toată inima”, a declarat IPS Casian Crăciun, arhiepiscopul Dunării de Jos.

Slujba de sfinţire a mănăstirii Măxineni a fost oficiată de patriarhul Daniel.

„Am venit aici ca să sfinţim Biserica restaurată, înviată din morţi. De aceea, cu acordul Înalt Preasfinţitului Casian, propunem ca această biserică cu hramul Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul, să adăugăm un hram nou: Învierea Domnului. Pentru că această biserică a fost dărâmată, a fost moartă şi a înviat din morţi şi astăzi o vedem frumoasă şi zveltă de la distanţă”, a declarat Preafericitul Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

Peste 10.000 de credincioşi au participat la slujba de sfinţire a mănăstirii Măxineni din judeţul Brăila, edificiu ctitorit în urmă cu patru secole de voievodul Matei Basarab şi refăcut în totalitate cu fonduri europene. După slujbă, credincioşilor li s-a permis să intre în biserică pentru a se închina în altar. În curtea mănăstirii, organizatorii au montat un ecran uriaş pe care au fost transmise slujba şi discursurile înalţilor prelaţi.

„Am venit cu linişte în suflet să-l vedem pe patriarhul nostru. Este lume multă dar aşa-i normal.... Bineînţeles că vom merge la referendum şi vom vota aşa cum este normal, să fie familie din bărbat şi femeie, aşa cum a lăsat-o Dumnezeu pe pământ”, a spus una dintre participantele la evenimentul de la mănăstirea brăileană.

Mănăstirea ctitorită de Matei Basarab între anii 1637 şi 1651 se află pe malul drept al Siretului, la confluenţa cu râul Buzău. Distrusă parţial în timpul Primului Război Mondial, mănăstirea a fost abandonată timp de aproape o sută de ani. Lucrările de refacere a aşezământului monahal au început după revoluţie şi s-au încheiat recent cu ajutorul unor fonduri europene.