Arhitecţii protestează faţă de intenţia „de amputare” în Parlament a legii privind spaţiile verzi

Potrivit unui comunicat, cele patrru organizaţii consideră amendamentele adoptate în Comisia pentru mediu şi echilibru ecologic a Camerei Deputaţilor „nejustificate, deosebit de nocive şi contrare interesului public general”.

„Ne manifestăm dezacordul total faţă de conţinutul nociv al acestor amendamente – pe care le considerăm un atac la sănătatea şi calitatea vieţii oamenilor – cât şi faţă de mecanismul prin care acestea sunt forţate în forul decizional, într-o manieră care ignoră interesul public general. Amendamente nocive şi criticate, care au fost aduse recent proiectului de lege privind Codul amenajării teritoriului, urbanismului şi construcţiilor CATUC sunt transferate acum, în forme chiar mai grave, în proiectul de modificare a legii spaţiilor verzi. În ambele cazuri, proiectele de lege au fost elaborate de specialişti din domeniile respective – în cazul CATUC, cu implicarea OAR – şi au fost apoi analizate şi avizate de specialişti din structurile administraţiei centrale, întregul proces fiind gestionat în acord cu exigenţele profesionale şi cu interesul public general, pentru ca acum să fie deturnate şi compromise prin amendare politică, în beneficiul privat, individual”, se arată în comunicat

Potrivit acestuia, noile amendamente reprezintă o „amputare” a infrastructurii verzi, prin:

-Restrângerea reglementării urbanistice a spaţiilor verzi la terenurile aflate în proprietatea statului şi a instituţiilor sale, fapt ce înlătură posibilitatea de a reglementa noi spaţii verzi în documentaţiile de urbanism (PUG şi PUZ) anterior realizării procedurilor de expropriere;
-Eliminarea protecţiei pentru spaţiile verzi private, inclusiv prin neinventarierea acestora în Registrul Local al Spaţiilor Verzi;
-Permisiunea de a strămuta spaţiile verzi aflate în proprietate privată, prin derogări de la legislaţia naţională de protecţie a mediului (OUG nr. 195/2005) şi, în consecinţă, fragmentarea coridoarelor ecologice şi peisagere, precum şi eliminarea unor ecosisteme urbane importante, care aduc beneficii reale calităţii vieţii;
-Micşorarea procentului minim obligatoriu de spaţiu verde cu acces public de la 30% (conform formei adoptate de Senat) la 10%, fără acces public, lucrări de construcţii noi ce implică transformarea destinaţiei terenului;
-Încurajarea înlocuirii spaţiilor verzi reale cu spaţii construite sau amenajate fără vegetaţie (ex. platforme betonate sau jardiniere).

OAR, UAR, APUR, ASOP precizează că, prin natura sa, activitatea de urbanism presupune stabilirea – în mod echitabil, atât pentru proprietari publici, cât şi privaţi şi în acord cu interesul general – a unor limitări asupra modului de utilizare a terenurilor şi de construire. Doar în acest mod se poate asigura dezvoltarea armonioasă şi echilibrată a localităţilor şi convieţuirea normală a locuitorilor.

„Ceea ce se încearcă acum în Parlamentul României reprezintă exact contrariul – legiferarea în beneficiul unora, în detrimentul tuturor celorlalţi. Riscăm să pierdem astfel, cu toţii, speranţa la un mediu curat şi sănătos – care este de fapt un drept garantat prin Constituţie şi pentru care spaţiile verzi sunt cruciale. Riscăm să pierdem echilibrul dezvoltării localităţilor şi posibilitatea unei calităţi mai bune a vieţii. Totul pentru interese private, punctuale. Ceea ce se întâmplă în acest moment reprezintă, de asemenea, încălcarea opiniei specialiştilor implicaţi în elaborarea actelor normative şi subordonarea interesului public unor interese individuale punctuale”, mai susţin reprezentanţii celor patru organizaţii.

Aceştia atrag atenţia că, prin vulnerabilizarea legislaţiei asupra infrastructurii verzi, România riscă să rateze ambiţioasele obiective ale Pactului Verde European şi ale Strategiei UE privind biodiversitatea 2030 - Readucerea naturii în vieţile noastre, care îşi propun oprirea reducerii suprafeţelor ecosistemelor verzi urbane şi facilitarea biodiversităţii.

„Tragem un semnal de alarmă cu privire la efectele nocive ale amendamentelor aduse şi ale mecanismelor de legiferare care încalcă interesul public şi în mod flagrant principiile de amenajare a teritoriului şi ale urbanismului şi solicităm revenirea la dezbaterea profesională serioasă pentru identificarea celor mai bune soluţii pentru legislaţia sectorului arhitecturii, construcţiilor şi urbanismului”, se mai arată în comunicat.