Arpad Paszkany: Dascălu are mai mulţi generali în firmă decât are Poliţia Română

Arpad Paszkany a fost audiat, la termenul de vineri de la Curtea de Apel Cluj, în dosarul în care este acuzat de Iulian Dascălu de şantaj, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Paszkany a spus că el s-a simţit constrâns de Dascălu, şi nu invers.

"Dânsul (Iulian Dascălu - n.r.) s-a scuzat la acea întâlnire şi de faptul că Iulius Mall a încheiat un contract de publicitate cu clubul Universitatea Cluj, spunându-mi că Nicoară (Marius Nicoară, fostul preşedinte al CJ Cluj - n.r.) a insistat. Tot atunci mi-a cerut să-mi retrag acţiunea de la Mureş în schimbul terenului de fotbal. Dacă nu ar fi fost blocat proiectul Esplanada şi Polus nu aş fi acceptat niciodată să mă retrag. M-am simţit constrâns. Nu cred că Dascălu a pierdut 150.000 de euro. A câştigat 70 de milioane de euro. Eu am pierdut vreo 160 de milioane de euro", a spus Paszkany.

De asemenea, Arpad Paszkany a adăugat că nu dădea ordine la "Gazeta".

"Eu nu-i dădeam ordine lui Liviu Man. El m-a sunat o dată şi mi-a spus că Nicoară insistă să se întâlnească cu Dascălu şi eu i-am spus să înregistreze convorbirea. Dar Man aşa de bine executa ordinele mele încât nu a înregistrat convorbirea", a spus Paszkany.

Paszkany a menţionat că nu are nicio legatură cu trustul "Gazeta" şi nici cu Liviu Man, cu care avea o relaţie strict profesioanală.

"Dascălu are mai mulţi generali în firmă decât are Poliţia Română. Articole negative la adresa lui Dascălu nu apăreau doar în presa din Cluj, ci în toată presa naţională", a spus Paszkany.

Paszkany a declarat că, în 2005, a încheiat o asociere cu South-East Euromentor, prin care se voia dezvoltarea mai multor proiecte imobiliare de tip mall sau rezidenţiale.

"Am realizat un proiect cu care ne-am înscris la licitaţia pentru mall-ul din cartierul Gheorgheni. Proiectul prevedea, pe lângă mall, şi locuinţe şi spaţii comerciale. De asemenea, proiectul avea o cotă de participaţiune în favoare CJ. Oferta era foarte generoasă. Proiectul nostru era în valoare de 70-80 de milioane de euro, 64.000 de metri pătraţi, şi ofeream o cotă din profit de 50 la sută. După deschiderea ofertelor, Marius Nicoară mi-a solicitat o întâlnire la Hotel Victoria. La acea întâlnire, Marius Nicoară mi-a spus că are obligaţii pe linie politică la Bucureşti, că trebuie să câştige Iulius şi mi-a cerut să îmi retrag oferta. Mi-a spus că se simte penibil, dar are obligaţii. Tot la acea întâlnire mi-a spus că nu pot să am toate mall-urile din Cluj, pentru că deja aveam Sigma Center şi Polus era aproape gata la acea vreme. L-am refuzat pe Nicoară, spunându-i că nu am cum să mă justific în faţa companiei South-East Euromentor", a spus Paszkany.

Paszkany a relatat că a fost ameninţat cu suspendarea lucrărilor la Polus Center şi cu blocarea proiectului imobiliar Esplanada.

"Nicoară a încercat să mă contacteze în mod repetat. A venit chiar şi la Dej, la un meci de fotbal al CFR, pentru a încerca să stea de vorbă cu mine, dar l-am evitat. Printre pierderile suferite de mine este şi proiectul Esplanada, din Bucureşti. După mai multe ameninţări, am acceptat să mă întâlnesc cu Nicoară. Mi-a spus că îmi oferă în schimb un teren pe Calea Turzii şi mi-a spus că Dascălu îmi dă terenul de fotbal de la Univers T, totul ca să renunţ la procesul de la Mureş, de contestare a licitaţiei. Practic, Iulian Dascălu şi Marius Nicoară erau acelaşi lucru. Interesele le erau comune", a spus Paszkany.

La Curtea de Apel Cluj a avut loc, vineri, un nou termen în dosarul în care Arpad Paszkany este acuzat de sprijinirea unui grup infracţional şi şantaj şi în care omul de afaceri Iulian Dascălu este parte vătămată, ambii fiind prezenţi în sala de judecată.

La acest termen, Iulian Dascălu a fost audiat şi a declarat în faţa instanţei că, dacă nu ar fi ajuns la o înţelegere cu omul de afaceri clujean Arpad Paszkany, risca să nu poată încheia construirea mall-ului din cartierul Gheorgheni, iar firma sa Iulius Group urma să intre în faliment.

Conform sursei citate, South-East Euromentor, firma controlată de Paszkany, obţinuse în primă instanţă, la Tribunalul Mureş, oprirea lucrărilor la Iulius Mall.

"Am avut două variante: să mă judec într-un proces lung, care m-ar fi dus la faliment, sau să ajung la o înţelegere cu cealaltă parte. Paszkany mi-a făcut propunerea să îi ofer în compensaţie un teren de 14.000 de metri pătraţi în Gheorgheni, pe care firma Buildcorp (firma care s-a ocupat de construcţia Iulius Mall - n.r.) îl achiziţionase de la CUG. Am acceptat, pentru că nu aveam de ales", a declarat Dascălu.

Dascălu a spus că terenul a fost cedat lui Paszkany pentru suma de 10.000 de euro în numerar şi 240.000 de euro, valoarea unui contract de publicitate pe stadionul CFR.

Iulian Dascălu a susţinut că nu avea nevoie de publicitate pentru Buildcorp.

"Am avut o întâlnire cu Arpad Paszkany în 2005 şi am stabilit să cedez terenul de 14.000 de metri pătraţi din spatele Iulius Mall pentru a încheia acest litigiu care m-ar fi putut duce în faliment. Cert este că lucrările la centrul comercial din Gheorgheni ar fi întârziat doi-trei ani şi Iulius Group ar fi intrat, în consecinţă, în faliment", a spus Iulian Dascălu.

Omul de afaceri a mai declarat, în faţa instanţei, că era stresat şi că ar fi fost de acord chiar şi cu plata unei sume mai mici.

"Eram agitat că pierd licitaţia, care a fost contestată la Tribunalul Mureş şi a fost blocată. Puteam să pierd totul şi aş fi fost de acord să dau terenul chiar şi cu 100.000 de euro pentru că mă simţeam ameninţat", a spus Dascălu.

Dascălu a afirmat că Paszkany i-a spus că poate tergiversa câţiva ani în instanţă licitaţia de adjudecare a contractului de construire a Iulius Mall Cluj.

Iulian Dascălu a susţinut că nu a fost forţat de procurorii DIICOT să depună plângere împotriva lui Arpad Paszkany, ci a făcut-o din proprie iniţiativă.

La termenul de vineri au fost citaţi cu mandat de aducere 16 martori. Dintre aceştia, la audieri au ajuns fostul şef al Brigăzii de Combatere a Crimei Organizate Cluj Toma Rus, fostul arhitect-şef al judeţului Cluj Radu Spânu, senatorul Horea Uioreanu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj Şerban Graţian, fostul rector al USAMV Liviu Mărghitaş, vicepreşedintele CJ Cluj Radu Bica, omul de afaceri Sorin Dan, consilierul judeţean Liviu Medrea.

Niciunul dintre martorii citaţi pentru vineri nu a fost audiat în prima fază a procesului, de la Tribunalul Cluj.

Omul de afaceri Arpad Paszkany a fost trimis în judecată în 30 iulie 2009, fiind acuzat că în perioada 2004-2006 a susţinut un grup infracţional organizat condus de Liviu Man, preşedintele trustului Gazeta, prin finanţarea, sub diverse forme, a publicaţiilor trustului, cunoscând componenţa grupului şi modul de operare.

Dosarul a fost înregistrat în 31 iulie 2009 pe rolul Tribunalului Cluj.

Potrivit procurorilor DIICOT, Paszkany ar fi folosit publicaţiile trustului în interes personal sau al societăţilor sale, orchestrând şantajul exercitat de către membrii grupului, respectiv pentru a determina societăţile concurente să facă sau să nu facă anumite activităţi, să renunţe la participarea la licitaţii sau să încheie contracte în scopul de a obţine foloase materiale în scop ilicit.

De asemenea, omul de afaceri clujean a fost acuzat că, în perioada ianuarie - noiembrie 2006, a determinat o campanie denigratoare prin intermediul publicaţiilor trustului Gazeta la adresa lui Iulian Dascălu, reprezentantul Iulius Grup Iaşi, firmă pe care a şi constrâns-o prin ameninţări să-i cedeze, pentru suma derizorie de 10.000 de euro, o suprafaţă de teren de 13.974 de metri pătraţi situată în municipiul Cluj-Napoca, a cărei valoare de piaţă era de 400.000 de euro.

Conform sursei citate, în perioada 2004-2006, Paszkany a virat societăţilor lui Liviu Man diverse sume de bani, sub pretextul finanţării ziarului pentru înfiinţarea de noi publicaţii. De asemenea, i-a închiriat la preţuri modice mai multe birouri pentru a asigura spaţiul necesar desfăşurării activităţii trustului de presă.

Probele administrate la dosar arată că Paszkany a finanţat deschiderea ziarului "Gazeta de Bucureşti", discuţiile purtate în mediul jurnalistic avansând suma de aproximativ 200.000 - 300.000 de euro.

Pe parcursul anchetei penale, mai mulţi martori au declarat că era de notorietate în mediul jurnalistic faptul că Arpad Paszkany finanţa publicaţiile trustului Gazeta pentru a se folosi de acestea în promovarea afacerilor sale şi compromiterea celor care îi făceau concurenţă, prin declanşarea unor campanii de presă tendenţioase şi negative împotriva acestora.

"Sprijinirea financiară şi logistică a grupului a fost făcută de Paszkany în mod interesat, pentru a-şi proteja imaginea sa şi a firmelor pe care le conducea. Pe de altă parte, în situaţiile în care interesele personale sau ale societăţilor sale o cereau, acesta a folosit, prin intermediul lui Liviu Man, toate publicaţiile trustului în scopul creării unei imagini negative, tendenţioase asupra unor persoane fizice sau juridice cu interese contrare acestuia", potrivit unui comunicat al DIICOT.

Într-un comunicat postat pe site-ul oficial al clubului de fotbal CFR 1907 Cluj, ca reacţie la anunţul DIICOT Cluj privind trimiterea sa în judecată, Paszkany susţinea că persoanele care "au lucrat" în acest dosar "sunt în strânsă legătură prin medii de familie sau apropiaţi care se află pe statul de plată al celor care au păgubit bugetul Consiliului Judeţean Cluj".

Avocatul omului de afaceri Iulian Dascălu, parte vătămată în dosarul în care este judecat Arpad Paszkany, a depus, la termenul din 29 septembrie 2009, o solicitare privind acordarea de daune morale de 100.000 de euro de la Arpad Paszkany, susţinând că, în urma acţiunilor coordonate de acesta, Dascălu "nu s-a simţit în siguranţă".

Procurorul DIICOT în acest caz ceruse condamnarea la închisoare cu suspendare a lui Arpad Paszkany şi confiscarea de la acesta a sumei de 400.000 de euro, reprezentând contravaloarea terenului sportiv de la baza CUG.

Finanţatorul clubului de fotbal CFR Cluj, Arpad Paszkany, a fost, însă, achitat, în luna mai a anului trecut, de Tribunalul Cluj, pentru ambele capete de acuzare, iar decizia a fost atacată la Curtea de Apel.

Primul termen în judecarea apelului a fost în 13 septembrie 2010, cu o amânare la Curtea de Apel Cluj.