ARPIM cere MS consultări contructive privind medicamentele aduse în ţară şi propune cinci măsuri

ARPIM propune autorităţilor un pachet de măsuri pentru gestionarea resurselor financiare din domeniul sănătăţii, precizând că scopul principal este de a menţine accesul pacienţilor din România la medicamente, în condiţiile constrângerilor bugetare generate de criza economică.

Pachetul de soluţii propus de ARPIM este menit să creeze stabilitate pe termen lung în sistemul de sănătate şi să menţină echilibrul necesar între nevoia de medicaţie, dificultăţile sistemului de a acoperi această nevoie în creştere, posibilităţile producătorilor de a susţine în viitor accesul la medicaţie şi accesul pacienţilor la tratamente.

Pachetul propus de ARPIM conţine cinci măsuri: introducerea unui sistem progresiv de taxare a tuturor producătorilor (claw-back), printr-o contribuţie între 10 şi 50 la sută din creşterea sumelor cheltuite faţă de anul precedent, introducerea unei contribuţii de zece la sută aplicată la valoarea medicamentelor decontate de Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS), analizarea listei medicamentelor compensate, blocată din 2008, identificarea echilibrului între nevoia de a asigura medicamente la preţuri accesibile pentru sistem şi disponibilitatea lor pentru pacienţi, fără a creşte costurile pentru buget şi crearea unui mecanism de aliniere a termenelor de plată la prevederile Directivei europene privind plăţiel întârziate, capabil să crească nivelul de predictibilitate şi sustenabilitate economică.

"Din păcate, măsurile preconizate de autorităţi în acest moment, ne pun pe noi, producătorii, în dificultatea de a mai putea susţine pe viitor accesul pacienţilor la medicamente. Să nu uităm că industria producătoare de medicamente a susţinut până acum accesul acestora la tratamente, în prezent datoriile statului către producători ridicându-se la peste 1,1 miliarde de euro", a declarat, marţi, vicepreşedintele ARPIM, Regis Lhomme.

Producătorii de medicamente susţin că problema accesului la tratament este strâns legată de preţul medicamentelor, reglementat în România la nivelul celui mai mic preţ european şi pacienţii români au un acces din ce în ce mai redus la anumite medicamente din cauza fenomenului exporturilor paralele, care este în creştere.

"La un preţ foarte mic, medicamentele devin ţinta re-exportatorilor tentaţi să le comercializeze către state unde preţurile sunt mai mari, pacienţii români rămânând astfel fără medicamente vitale în farmacii, deşi au fost aduse iniţial pentru ei. În acest context, o reducere a preţului medicamentelor mult sub minimul european, impusă de proiectul de ordin al autorităţilor, va încuraja şi mai mult exporturile paralele, iar efectele acestui fenomen vor fi resimţite de către pacienţi. În prezent, piaţa exporturilor paralele este estimată la un procent de 15 - 20 la sută dintr-un total al pieţei de 2,3 miliarde de euro în 2010", a declarat Sorin Popescu, de la ARPIM.

Acesta a afirmat că nu există un conflict între medicamentele generice şi cele inovatoare, singura diferenţă fiind că pentru unele inovatoare nu există corespondent generic. El a mai spus că s-ar putea aduce resurse suplimentare în sistem, cu condiţia ca genericele să aibă aceleaşi preţuri ca în străinătare

Producătorii de medicamente afirmă că dacă s-ar cumula efectul legislaţiei preconizate cu măsuri de tip claw - back, s-ar crea o situaţie în care sustenabilitatea menţinerii medicamentelor în piaţa românească ar putea fi pusă sub semnul întrebării, deoarece producătorii ar fi ar fi lipsiţi de instrumente care să le permită susţinerea accesului pecienţilor la medicamente inovative.

Preşedintele Asociaţiei Distribuitorilor şi Retailerilor Farmaceutici din România (ADRFR), Robert Popescu, a precizat că proiectul de reducere a preţurilor medicamentelor de pe lista C2 prevede o reducere cu 50 la sută a adaosurilor de distribuţie, respectiv de farmacie, pentru aceste produse.

"Ne preocupă că nu a existat interes din partea ministerului sănătăţii pentru a evalua modul în care operatorii economici din piaţa farmaceutică pot absorbi aceste modificări, după ce în prealabil aceştia au suportat diminuări ale grilei de adaos începând din 2009 şi diminuări ale veniturilor de peste 10 milioane de euro anual prin mutarea eliberării produselor de oncologie injectabile către spital. Ca dovadă a acesto probleme stau falimentele unor distribuitori importanţi şi a câtorva sute de farmacii doar în ultimii doi ani, falimente care au generat pierderi de peste 200 de milioane de euro pentru operatorii rămaşi în sistem", a declarat Robert Popescu.

El a precizat că există măsuri alternative prin care Ministerul Sănătăţii poate face economii importante la bugetul sănătăţii, fără să afecteze pacienţii, printre acestea fiind şi mecanismul de pay-back propus de către ARPIM, părin care s-ar diminua riscul ca aceste produse să devină mai atractive pentru export, menţinând neschimbate adaosurile de distribuitori şi farmacie.

ARDFR face apel la Ministerul Sănătăţii să aibă consultări contructive cu actorii din piaţa farma pentru a identifica cele mai bune soluţii.

Ministerul Sănătăţii cere producătorilor să micşoreze, de la 1 august, cu 15% preţul medicamentelor acordate gratuit de către stat pacienţilor din programele naţionale de diabet, tuberculoză, HIV/SIDA şi afecţiuni oncologice, iar distribuitorilor şi farmaciştilor să scadă adaosurile comerciale.