Arta de a ne certa, predată de un expert de la Harvard

Dan Shapiro, un expert în negociere şi rezolvarea conflictelor de la Universitatea Harvard, consideră conflictul inconfortabil, dar certurile reprezintă o experienţă umană universală. Ca atare, observă Shapiro, problema nu este că ne certăm, ci felul în care o facem, notează Big Think.

În cercetările şi experienţa sa, Shapiro a identificat trei bariere pe care trebuie să le depăşim pentru a avea dispute mai eficiente şi mai productive.

Bariera 1: Noi contra ei

Scopul unei discuţii se schimbă în momentul în care identitatea noastră devine „încurcată în conflict”. În acel moment, nu mai încerci să rezolvi un dezacord sau să pui în discuţie idei, ci te lupţi pentru sentimentul de sine. Practic, eşti tu (ca individ) sau noi (ca grup) împotriva lor. Odată ce te afli în acest mod de autoapărare, emoţiile devin mai puternice, iar dorinţa de a găsi un teren comun face loc nevoii de a câştiga.

În timp ce colaborăm în mod natural cu membrii grupului nostru interior, suntem, de asemenea, în mod natural fobici faţă de cei din afara grupului. Cercetările arată că, atunci când oamenii se identifică puternic cu o ideologie, ei îi pot dezumaniza pe cei din afara grupului până la limita de a le subestima capacitatea de a avea senzaţii umane de bază, cum ar fi setea şi frigul.

Mentalitatea "noi contra ei" are o bază neurologică în hormonul oxitocină.

Oxitocina este un factor important care contribuie la construirea încrederii, creşterea cooperării şi reducerea precauţiei sociale. Ne face mai expresivi din punct de vedere emoţional şi ne îmbunătăţeşte inteligenţa emoţională. Ajută chiar şi mamele să creeze legături cu bebeluşii lor şi cuplurile între ele. Dar cercetările au arătat, de asemenea, că oxitocina declanşează inclusiv coeziunea în interiorul grupului şi poate să întărească rivalitatea în afara grupului. Dublul rol este denumit "paradoxul oxitocinei".

Cum poate fi depăşită această barieră? Din păcate, pentru că apare la nivelul hormonilor şi al inconştientului, nu există un control complet, însă putem exercita un anumit control asupra modului în care se manifestă în comportamentul nostru. Primul pas este pur şi simplu să conştientizaţi puterea identităţii de a vă influenţa emoţiile şi raţionamentul. Învăţaţi să vă recunoaşteţi factorii declanşatori ai identităţii şi momentul în care apărarea dvs. devine mai puternică. Întrebaţi-vă de ce şi încercaţi să concepeţi modalităţi de a reduce aceste apărări, spune expertul.

"Trebuie să ştii cine eşti şi ce reprezinţi. Care sunt valorile şi credinţele care mă determină să lupt pentru această poziţie în această problemă? Cu cât înţelegi mai mult cine eşti, cu atât mai mult poţi încerca să îţi îndeplineşti scopul şi să rămâi echilibrat, chiar şi atunci când celălalt ameninţă acele valori şi credinţe fundamentale", a subliniat Shapiro.

Bariera 2: A nu manifesta aprecierea

Odată ce am observat cum identitatea joacă un rol în apărarea emoţională, putem lucra pentru a reduce aceste apărări la noi înşine şi la ceilalţi. O modalitate de a face acest lucru şi de a construi o conexiune mai bună este prin apreciere. Actele de apreciere arată că nu vedeţi discuţia ca pe o bătălie ideologică de tip knock-down, pierderea celeilalte persoane nu este câştigul vostru. Mai degrabă, vedeţi cearta ca pe o oportunitate pentru o potenţială rezolvare şi, chiar dacă nu se poate ajunge la ea, pentru o creştere reciprocă şi o nouă înţelegere.

O abordare pe care Shapiro o recomandă este să ascultaţi pur şi simplu la începutul conversaţiei. Luaţi în considerare valoarea din spatele perspectivei celeilalte persoane, raţionamentul acesteia şi motivul pentru care o susţine. Chiar dacă în cele din urmă nu sunteţi de acord, probabil că veţi găsi ceva ce apreciaţi la cealaltă persoană - fie că este vorba de valorile sale, de pasiunea, de cunoştinţele despre subiect sau de un punct de vedere nuanţat pe care nu l-aţi luat în considerare.

"Odată ce înţelegeţi cu adevărat şi vedeţi valoarea perspectivei lor, spuneţi-le că le înţelegeţi", a spus Shapiro: "Nu există nimic mai mult în lume care să ne placă decât să ne simţim apreciaţi. Recunoaşteţi-vă puterea de a-i aprecia".

O abordare mai formalizată pentru a depăşi această barieră este cunoscută sub numele de regulile lui Rapoport. Concepute pentru prima dată de psihologul matematician Anatol Rapoport şi sintetizate ulterior de Daniel Dennett, aceste reguli oferă un ghid pas cu pas pentru a aduce aprecierea într-o dezbatere sau ceartă.

După ce aţi ascultat raţionamentul celeilalte părţi, urmaţi aceşti paşi:

- explicaţi clar poziţia celeilalte persoane pentru a demonstra că aţi ascultat şi respectaţi poziţia celeilalte persoane.

- menţionaţi tot ce aţi învăţat pentru a arăta celeilalte persoane că merită să învăţaţi de la ea şi că apreciaţi oportunitatea

- enumeraţi punctele asupra cărora sunteţi de acord ca o modalitate de a diminua autoapărarea.

Abia apoi criticaţi sau respingeţi.

Angajându-vă fie în regulile lui Rapoport, fie în recomandarea lui Shapiro, demonstraţi nu numai că apreciaţi, ci şi că vreţi să construiţi încredere cu cealaltă persoană.

Bariera 3: Ignorarea afilierii

Atunci când ne gândim la cineva ca făcând parte din grupul nostru intern, suntem mai cooperanţi şi mai dispuşi să ne gândim la această persoană ca la un partener şi nu ca la un obstacol ideologic. Atunci când îi vedem ca pe un membru al grupului exterior, îi percepem ca pe un adversar.

Suntem uşor de manipulat când „decidem” cine aparţine sau nu la grupul nostru. Putem să ne conectăm cu alţi oameni - să-i asociem ca făcând parte din tribul nostru - pe baza unor trăsături aparent lipsite de importanţă: un hobby comun, o echipă sportivă preferată, etc. Chiar şi cea mai firavă afiliere poate deschide uşa către "noi" şi poate reduce autoapărarea.

"Transformaţi acea altă persoană dintr-un adversar într-un partener, astfel încât să nu mai fie eu împotriva ta, ci noi doi care ne confruntăm cu o problemă comună", a spus Shapiro.

Depăşirea celei de-a treia bariere este simplă dacă ne amintim elementele comune ale celor implicaţi în ceartă. Regulile lui Rapoport fac acest lucru prin enumerarea punctelor de acord înainte de ceartă. Shapiro recomandă, de asemenea, să îi cereţi celeilalte persoane să îşi imagineze soluţii care încorporează cât mai multe valori şi priorităţi comune. Rezultatul poate ajuta la crearea unui sentiment de conexiune şi de rezolvare comună a problemelor.

"Acum, dacă puneţi în practică aceste trei lucruri, vă poate transforma relaţiile. Imaginaţi-vă ce s-ar întâmpla dacă am începe o revoluţie, dar o revoluţie pozitivă, cu mai multă înţelegere, apreciere, afiliere, cum am putea transforma politica, cum am putea transforma ţara şi, în cele din urmă, lumea. Cred că este posibil, dar începe cu fiecare dintre noi", a declarat Shapiro.