Asociaţia Municipiilor cere taxe pentru localurile cu jocuri de noroc sau care vând alcool noaptea

AMR a prezentat, luni, o serie de propuneri pentru modificarea Codului Fiscal, precizând că adoptarea acestora ar duce la creşterea autonomiei locale, la crearea condiţiilor pentru o bună guvernare la nivel local şi la creşterea rolului oraşelor.

Preşedintele executiv AMR, Ilie Gavril Bolojan, a declarat că, în ceea ce priveşte creşterea autonomiei locale, există un interes privind modul în care o autoritate locală poate stabili impozitele în mod independent, dar şi privind transformarea veniturilor locale, în dauna transferurilor de la nivel guvernamental, în prima sursă de venit.

"Din punct de vedere al asigurării condiţiilor pentru o bună guvernare, AMR susţine ca resursele să rămână în proporţie mai mare în localitatea de unde ele se generează, dând astfel posibilitatea adoptării de măsuri fiscale pentru politici publice eficiente", a arătat preşedintele executiv al AMR, primar al municipiului Oradea.

Acesta a mai precizat că, prin propunerea legată de impozitul pe clărdiri, Ministerul de Finanţe schimbă filosofia sistemului.

"Până acum, impozitele se plăteau în principal funcţie de calitatea proprietarului, persoană fizică sau persoană juridică. Prin noua propunere se schimbă această formulă şi impozitul urmează să se plătească în funcţie de destinaţia imobilului. AMR susţine această propunere, şi anume forma de impozitare în funcţie de folosinţa clădirii, rezidenţial sau nerezidenţial. Ministerul Finanţelor a propus iniţial ca această valoare, pentru persoanele fizice care folosesc imobilul în scop nerezidenţial, să fie stabilită de către persoana fizică. AMR propune ca valoarea să fie stabilită de către autoritatea locală. Credem că propunerea noastră este mai corectă, pentru că în prima variantă cetăţeanul trebuie să contacteze o firmă care să facă evaluarea, în al doilea caz această prestaţie se face de către autoritatea locală. Un alt avantaj este că valorile stabilite de autoritatea locală ar fi relativ unitare, funcţie de cartier sau zonă, pe când, dacă am lasă ca persoanele să negocieze cu evaluatori, am avea două imobile identice la valori diferite", a spus Bolojan.

În ceea ce priveşte supraimpozitarea imobilelor, AMR solicită un cadru legal care să permită impozitarea suplimentară de până la cinci ori pentru terenurile şi imobilele părăsite şi aplicarea acestuia începând cu 1 ianuarie 2016, odată cu intrarea în vigoare a Codului Fiscal, considerând că proprietarii au avut deja suficient timp pentru a-şi rezolva problemele.

Bolojan a mai spus că o altă chestiune importantă este cea legată de veniturile autorităţii locale, apreciind că impozitele care se colectează ar trebui să rămână în principal la autorităţile locale.

"Din acest impozit, doar 41,75 la sută rămâne la autoritatea locală pe teritoriul căreia angajatul are locul de muncă. Propunerea noastră a fost să majorăm acest impozit, să revenim la o cotă anterioară, care a funcţionat până în 2008, de 47 la sută, pentru că astfel am câştiga aproximativ 12,5 la sută în total din acest impozit. Spre exemplu, municipiul Oradea pierde anual trei milioane de euro. Primăria Sector 3 are pierderi de cel puţin 10 milioane de euro în fiecare an", a mai spus Bolojan.

AMR mai solicită instituirea unor taxe speciale locale care ar viza localurile care vând alcool pe timp de noapte sau cele unde se organizează jocuri de noroc, Bolojan explicând că această măsură ar fi necesară pentru a îndepărta aceste servicii de aglomerările urbane.

"Avem foarte multe localuri care vând alcool pe timp de noapte. Alcoolul, întunericul înseamnă vandalizări. Sunt foarte multe situaţii de tulburare a ordinii publice. Introducerea unei taxe speciale care să îi pună la plată pe cei care vând alcool noaptea în localităţile din România ar urma modelul anglo-saxon şi atunci primăriile pot dirija funcţionarea lor. În cartierele de locuinţe, unde ai la parter câte un bar, printr-o taxare corespunzătoare ai descuraja interferarea acestor activităţi cu zona de linişte şi zona de locuit. De asemenea, la jocurile de noroc. Dacă veţi urmări parterul blocurilor, veţi vedea că aproape pe fiecare stradă avem jocuri de noroc. Considerăm că fiecare autoritate locală trebuie să aibă posibilitatea de a gândi o formă de taxare fiscală pentru a putea să concentreze aceste servicii în anumite zone, ori să limiteze activitatea. Deci noi nu dorim să încasăm bani în plus, ci dorim să dirijăm anumite dezvoltări", a explicat preşedintele executiv al AMR.

Primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, vice-preşedinte al AMR, a declarat că propunerea a fost făcută pentru a exista posibilitatea limitării "acestor cârciumi, multe dintre ele cu program prelungit", întrucât provoacă discomfort locuitorilor din zonă.

"Noi vrem ca în viitorul Cod Fiscal să ni se permită să punem astfel de taxe. Spre exemplu, la Dristor, avem două-trei cârciumi cu jocuri de noroc. Într-o zonă aglomerată urban, cu blocuri de P+10, unde clienţii fac un scandal infernal. Cred că ele ar trebui să funcţioneze, pentru că sunt cetăţeni care apelează la astfel de servicii, dar să nu funcţioneze în aglomerări urbane. Haideţi să le ducem într-o zonă unde deranjează mai puţin sau, dacă se poate, să nu deranjeze deloc. Nu avem altă modalitate de a reglementa, decât punând taxe prohibitive în zonele în care nu ne dorim să existe aşa ceva", a spus Negoiţă.

Acesta a explicat că jumătate dintre plângerile făcute la primării vizează tulburarea liniştii publice şi este jenant să le spui cetăţenilor că nu poţi schimba nimic din cauza legislaţiei.

Primarul Sectorului 3 a mai vorbit şi despre necesitatea impozitării terenurilor cu potenţial de dezvoltare, care sunt înregistrate ca terenuri intravilane agricole pentru a se plăti impozite mai mici.

"Pe noi nu ne interesează impozitele, ci să deblocăm terenurile pretabile pentru dezvoltare. Avem nevoie de dezvoltare în oraşele care merg bine economic", a mai spus Negoiţă.

AMR a mai propus revenirea la stabilirea cuantumului taxei hoteliere de către consiliile locale, în cadrul unui interval 0,5 - 5 la sută şi aplicarea taxei pentru fiecare noapte de cazare şi în cazul staţiunilor turistice, majorarea plafonului de îndatorare alocat municipiilor şi includerea în legislaţie a posibilităţii acordării din bugetul local de împrumuturi instituţiilor publice subordonate care implementează proiecte cu finanţare europeană (spitale, şcoli) pe bază de convenţie.