Asociaţia Procurorilor cere preşedintelui CSM să prezinte public scuze procurorilor

"Afirmând că decizia de neîncepere a urmăririi penale dată recent de Direcţia Naţională Anticorupţie în dosarul privatizărilor este «de natură a decredibiliza actul de justiţie, iar justiţia nu merită acest lucru» precum şi faptul că «profesionalismul procurorilor părea mai ridicat în urmă cu zece ani», preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii a încălcat grav dispoziţiile art. 30 din Legea nr. 317/2004, potrivit cărora Consiliul Superior al Magistraturii este garantul independeţei magistraţilor, având totodată obligaţia de apărare a reputaţiei acestora, se arată într-un comunicat al Asociaţiei Procurorilor din România (APR) remis, luni, agenţiei MEDIAFAX.

Potrivit APR, preşedintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Lidia Bărbulescu, a încălcat dispoziţiile Legii 304/2004 potrivit cărora procurorii şi judecătorii nu îşi pot exprima public opinia cu privire la procese aflate în curs de desfăşurare sau asupra unor cauze cu care a fost sesizat parchetul, precum şi practica CSM în materia apărării reputaţiei profesionale.

Totodată, Asociaţia Procurorilor susţine că preşedintele CSM nici măcar nu s-a informat cu privire la soluţia la care se făcea referire în interviu.

"Pentru patru din inculpaţii cercetaţi în dosarul «privatizărilor strategice» a fost sesizată instanţa de judecată, iar pentru cel care a avut calitatea de ministru, dosarul se află în materialitatea lui la Senat pentru obţinerea avizului necesar începerii urmăririi penale, Direcţia Naţională Anticorupţie soluţionând în fapt o altă cauză decât cea aflată în atenţia presei", precizează sursa citată.

Asociaţia Procurorilor apreciază că pentru a identifica cauzele ce decredibilizează actul de justiţie, demersul trebuie făcut în cadrul unor dezbateri profesionale, şi nu prin declaraţii publice care pot crea disensiuni între procurori şi judecători şi pot duce la creşterea neîncrederii populaţiei în actul de justiţie.

"Partizani ideii de a identifica cauzele ce decredibilizează actul de justiţie, considerăm că, fără a respinge evaluările făcute de reprezentaţi ai societăţii civile sau ai unor organisme internaţionale, acest demers trebuie efectuat în primul rând în cadrul unor dezbateri profesionale, evitându-se declaraţiile publice ce pot conduce la crearea unor disensiuni între magistraţii procurori şi judecători şi a creşterii neîncrederii populaţiei în actul de justiţie", se mai arată în comunicatul citat.

Preşedintele CSM, judecătoarea Lidia Bărbulescu, a spus că soluţia de neînceperea urmăririi penale dată în cazul Şereş-Nagy, un dosar sensibil politic, "decredibilizează justiţia", afirmaţia sfidând prezumţia de nevinovăţie, Constituţia şi Legea privind statutul magistratului.

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) au dispus, în 15 iulie, neînceperea urmăririi penale pentru luare de mită şi primire de foloase necuvenite în cazul miniştrilor Comunicaţiilor şi Economiei, Zsolt Nagy şi Codruţ Şereş, a lui Dorinel Mucea, adjunctul şefului Oficiului Participaţiilor Statului şi Privatizării în Industrie din MEC şi faţă de Radu Donciu, fost consilier la Ministerul Comunicaţiilor. Totodată, DNA a dispus neînceperea urmăririi penale faţă de consultantul internaţional Stamen Stanchev pentru dare de mită.

În cazurile celor cinci, procurorii au decis că faptele nu există, aplicându-se articolul 10, litera a din Codul de procedură penală.

Întrebată de RFI România despre această soluţie, preşedintele CSM, în loc să fie rezevată - aşa cum face un judecător, până la o sentinţă definitivă - a arătat că ce s-a întâmplat cu dosarul de la DNA este "măcar" de natură a decredibiliza actul de justiţie.

"Şi, la modul general, justiţia nu merită acest lucru, pentru că sunt judecători, procurori competenţi, sunt dosare care sunt foarte bine susţinute din punct de vedere probatoriu, dar uitaţi-vă că, din păcate, percepţia este aşa şi este din cauza acestor mari dosare cu privire la care se face atâta mediatizare şi până la urmă ajungem să constatăm că fapta nu există, ceea ce mi se pare destul de grav", a spus Lidia Bărbulescu, vicepreşedinta Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), suspendată din funcţie pe perioada mandatului de şef al CSM.

Afirmaţia preşedintelui CSM cu privire la decredibilizarea justiţiei printr-o soluţie în care se constatată că nu se confirmă faptele de corupţie cu privire la demnitarii vizaţi conduce la ideea că se aştepta la o altă decizie a procurorilor în acest caz. Pentru o remarcă de acest calibru înseamnă că sunt cunoscute chestiuni din dosarul aflat la DNA.