Asociaţie: România este pe primul loc în Europa la numărul de decese cauzate de accidentele rutiere

“Avem ţintă la nivel european reducerea la jumătate a morţilor pe şosele între anii 2011-2020. Ultimii patru ani au fost destul de duri. Am văzut o stagnare, reduceri mici, ba chiar au crescut în ansamblu în Europa. Suntem departe de a ne apropia de ţintă, probabil că nu o atingem în 2020 şi este inacceptabil să moră lume pe drumurile europene. Este ca şi cum două avioane s-ar prăbuşi la două săptămâni pe şoselele din Europa, cam aceasta este analogia. Este şocant. De ce ceea ce este inacceptabil pentru aviaţie este acceptat în traficul rutier?", a precizat Antonio Avenoso, reprezentantul Consiliului European pentru Siguranţa Transportatorilor.

În anul 2017, în Europa, conform datelor prezentate de către reprezentantul consiliului european, 25.250 de persoane au murit în urma accidentelor de circulaţie şi 135.000 de persoane au fost rănite grav.

Conform datelor statistice, numărul cel mai mic de persoane decedate, rezultate în urma evenimentelor rutiere, se înregistrează în nordul continentului în timp ce valorile ridicate sunt semnalate în partea de est a Europei.

“Dacă vorbim despre mortalitatea la un milion de locuitori, mai puţin de 28 de morţi pe an sunt în Scandinavia, Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord este campion în siguranţa rutieră şi cu cât mergem spre est creşte numărul de morţi, România fiind cu roşu”, a mai spus Antonio Avenoso.

Vizavi de accidentele rutiere cauzate de consumul de alcool, reprezentantul european a precizat că ne aflăm într-o situaţie paradoxală. În ciuda faptului că, faţă de perioadele trecute, ne putem bucura de un suport de cunoştinţe bogat în ceea ce priveşte circulaţia rutieră, numărul de accidente este pe un trend îngrijorător.

“Alcoolul şi şofatul se exclud reciproc. Deşi suntem acum conştienţi de această legătură, fenomenul în sine în UE este răspândit. 2% din numărul de kilometri conduşi sunt conduşi de şoferi care au o concentraţie de alcool peste limită. 1 din 3 recunosc că au condus după ce au băut. 25 la sută, 1 din 4 morţi în UE din accidentele rutiere se datorează alcoolului. 6.400 de oameni au murit în 2016 din cauza condusului sub influenţa alcoolului”, a adăugat Antonio Avenoso.

Reprezentantul Consiliului European pentru Siguranţa Transportatorilor a precizat în cadrul conferinţei faptul că la nivel european se fac eforturi în direcţia prevenirii şi combaterii consumului de alcool la volan, iar una dintre măsurile pentru care în prezent se poartă discuţii aprinse este reducerea limitei legale a alcoolului în sânge. “Felicitări România pentru că şi-a propus toleranţă zero, dar nu toate ţările au aşa ceva, unii au 0,2 la sută, în Malta şi în unele zone din UK se poate merge până la 0,8 o limită incredibil de ridicată cu excepţia Scoţiei. Nu e suficient să ai o limită mică de concentraţie în sâng, trebuie să o şi aplici. La nivel european, 1 din 4 şoferi cunoştea limita legală de alcool în sânge, 36 la sută au răspuns greşit, 37 la sută nu ştiau prevederea privind limita de alcool. Limita trebuie aplicată, poţi să ai şi zero, dacă nu e respectată sau cred că nu vor fi prinşi, lumea continuă să bea”.

Avenoso a mai explicat că una dintre metodele de prevenire a accidentelor de circulaţie în Europa ar fi utilizarea unor dispozitive anti-alcool montate în interiorul autoturismelor care să nu permită şoferului să îl pornească în cazul în care acesta a consumat băuturi alcoolice. Drept exemplu a fost dată Suedia, ţară în care au fost achiziţionate peste 100.000 de astfel de dispozitive de blocare folosite în flota comercială.

Din punct de vedere al numărului de evenimente rutiere, România se înscrie într-o medie europeană, a precizat chestorul de poliţie Florentin Brăcea, şeful Direcţiei Rutiere din cadrul Poliţiei Române.

“Ne înscriem în media de 20 la sută a Uniunii Europene, limita pentru alcool o avem zero, ne bucură, trebuie să ţinem la zero această limită. Şi la nivelul Parlamentului, sunt discuţii pentru introducerea alcool-lock pentru cei care au fost cercetaţi penal pentru alcool. Suntem cumva în aceeaşi linie cu Europa. Accidentele grave în ultimii 10 ani, vedem linia mortalităţii, astăzi avem ca persoane – 95 faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Avem o situaţie a accidentelor grave pe fondul conducerii sub influenţa băuturilor alcoolice, 2,6 la sută. Cifele sunt sub control”, a declarat Florentin Brăcea, şeful Direcţiei Rutiere.

Reprezentanţii Poliţiei Rutiere au explicat că se fac eforturi pentru dotarea agenţilor de poliţie cu dispozitive performante care să permită într-un timp cât mai scurt stabilirea unor alcoolemii în cazul verificărilor din trafic.

“Am cumpărat mai multe teste cu care obţinem rezultate interesante şi vom organiza ceva şi pe linia drogurilor. Avem o repartiţie a vinovăţiei pe categorii de vârstă. Observăm că media cea mai interesantă este între 18 şi 30 de ani. Sub 17 ani sunt conducătorii de mopede. Din punct de vedere legislativ, în România, conducerea sub influenţa alcoolului este interzisă. Avem mai multe praguri, 0,01 – 0.40 o contravenţie, suspendare 90 de zile, dacă valoarea depăşeşte 0.40 conducătorul se supune recoltărilor biologice urmând a se cercetata ca infracţiune. La valoarea de 0,8 în sânge, procurorul dispune mai departe. La acest moment, în România avem 73 de etilometre , peste 1.500 de etiloteste ceea ce ne dorim e să trecem la acest etilometre”, a declarat Florentin Brăcea, şeful Direcţiei Rutiere.

La conferinţa organizată în sediul Comisiei Europene din România a luat parte şi un reprezentant al Agenţiei slovene de siguranţă rutieră care a explicat cât de drastice sunt măsurile luate ]n ţara pe care o reprezintă atunci când se pune în discuţie şofatul sub influenţa băuturilor alcoolice.

“În ceea ce priveşte statisticile privind siguranţa rutieră, anul trecut Slovenia a ocupat locul 13 la capitolul decese. În 2017, numărul a scăzut cu 20 la sută, iar anul trecut a fost cel mai sigur din 60 de ani din punct de vedere al accidentelor cu decese. Ne-am propus până în 2022 să nu depăşim 17 decese legate de condusul sub influenţa alcoolului. 32 de decese au fost înregistrate anul trecut din pricina condusului sub influenţa alcoolului, majoritatea între 25 şi 34 de ani. În Slovenia o persoamă sub 18 ani nu are voie să cumpere alcool, este interzis comerţul de alcool către persoane care au abuzat, interzis alcool la benzinării între 21.00 – 7.00 sau la automate. Sancţiuni strict pentru condusul sub influenţă, detenţie obligatorie pentru cei cu 1,1 concentraţie alcool în sânge. O altă măsură, indisponibilizarea vehiculului. Dacă ai peste 0,5 la sută alcool în sânge primeşti amendă de 100 euro şi 8 puncte penalizare. Peste 0,8 – 1,1 900 de euro şi 16 puncte, peste 1,1 amenda 1200 euro şi 18 pucte penlizare, suspendarea permisului de conducere şi un examen medical, consiliere şi reabilitare”, a declarat Vesna Marinko, reprezentantul Agenţiei slovene pentru siguranţă rutieră.

Costin Tătuc, consultant de siguranţă rutieră, a explicat că şoferii sunt mai puţin atenţi la ceea ce trebuie să facă, iar interesul lor este focusat către cu totul alte direcţii. Din aceste motive, apar accidentele rutiere grave sau cu decese.

“Interesul în trafic este de a ajunge cât mai repede la destinaţie. Educaţia ar trebui să înceapă în familie, cea rutieră. Exemplu parental este cel corespunzător? Părinţii traversează prin locuri nepermise, dar spun copiilor că trebuie să treacă pe la trecerea de pietoni. Educaţia trebuie să se realizeze în şcoală. În anii 1970 erau manuale de educaţie rutieră, material didactic în prezent lucrurile nu mai stau aşa. A devenit materie opţională şi se mai face unde sunt cadre didactice inimoase. Şcoala de şoferi s-a deplasat către o activitate pur comercială şi mai puţin pur didactică”, a declarat Costin Tătuc, consultant de siguranţă rutieră.

Printre problemele comportamentale care conduc la producerea de evenimente rutiere, pe lângă cele ce ţin de agresivitatea în trafic, oboseala, suprasolicitarea, mai nou a apărut cea legată de multi-tasking.

“Mai este problema multi-tasking, tendinţa de a face şi altceva în paralel cu conducerea autoturismului. Adică telefonul mobil nu pentru comunicaţie, pentru live, selfie, mailuri, lucruri exrem de periculoase. Am realizat un profil al participanţilor la trafic în România. Are carenţe în domeniul educaţiei rutiere, îşi supraevaluează capacităţile proprii. În rândul tinerilor faptul că au obţinut permisul din prima examinare îi determină să spună că sunt foarte buni. Avem subevaluarea potenţialului de risc. Nu se poate întâmpla cu mine aşa ceva, eu sunt foarte bun. Ceva şi mai dunător este credinţa de a greşi cu măsură nu-i periculos. Sunt drumuri naţionale cum este DN1 Ploieşti – Bucureşti, limită 70 de km/h. Ciculăm cu 79 pentru că legea sancţionează depăşirea cu peste 10 km pe oră”, a mai explicat consultantul rutier.

Costin Tătuc a mai explicat faptul că majoritatea accidentelor de circulaţie se produce din pricina comportamentului şoferilor la volan şi mai puţin a infrastructurii rutiere, chiar dacă aceasta este deosebit de importantă în ecuaţia siguranţei rutiere: “ Peste 95 la sută din accidentele rutiere se produc din cauza comportamentului uman. Poţi avea drumuri foarte bune, dar să nu ştii să le utilizezi. Am constatat că un autoturism cu un număr din N-V se oprise pe banda de urgenţă a A2 şi serveau masa acolo pe un scăunel. A zis ca nu-i bai. România este una dintre puţinele ţări care are pietoni pe autostradă. Sunt oameni care fac găuri în gardurile de protecţie pentru a traversa autostrăzile. A da vina numai pe infrastructură nu este corect, dar ea ajută enorm. Este o realitate recentă, într-o localitate din Prahova s-au realizat trotuare, copiii le folosesc, bătrânii merg pe carosabil”.

Mihaela Circu, reprezentantul Asociaţiei pentru Promovarea Asigurărilor (APPA) a precizat că România este pe locul I în Europa la numărul de decese din accidentele rutiere. “98 de decese la un milion de locuitori, media europeană este de 49 de decese la milionul de locuitori. În România, în anul 2017, s-au înregistrat 31.104 accidente rutiere cu 1.951 de decedaţi şi 8.172 de răniţi grav. Între 2016 şi 2017, peste 1.300 de accidente au fost cauzate de consumul de alcool dintre care 364 de accidente grave soldate cu 89 de morţi şi 570 de răniţi. În România, 5,1 la sută din accidentele rutiere mortale pot fi atribuite consumului de alcool la volan".

Sediul Comisiei Europene în România a găzduit miercuri o conferinţă organizată de către Direcţia Rutieră din cadrul Poliţiei Române alături de reprezentanţi ai Consiliului European pentru Siguranţa Transporturilor (ETSC) tema fiind prevenirea şi combaterea şofatului în stare de ebrietate.