Asociaţiile cer soluţii pentru asigurarea tratamentului bolnavilor de TBC, indiferent de asigurare

"În implementarea activităţilor proiectului am întâmpinat în mod repetat dificultăţi în accesul la tratament (pentru HIV, pentru alte boli infecţioase, pentru cazuri de urgenţe psihiatrice sau chirurgicale, pentru TBC) al persoanelor din grupuri de risc care nu au asigurare de sănătate, sau au asigurare, dar şi-au pierdut cardul de sănătate sau care nu deţin act de identitate valid", se arată în scrisoarea deschisă transmisă ministerului Sănătăţii, ministerului Muncii, Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti şi Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Municipiului Bucureşti.

Asociaţiile exemplifică prin cazul pacient cu TBC activ, fără carte de identitate şi card de asigurat, internat la un spital de pneumologie din Bucureşti, care s-a externat la cerere pe 4 iulie 2017, pe fond de dependenţă de droguri şi probabil afecţiuni psihiatrice adiacente dependenţei, fără să-şi încheie tratamentul. Prin urmare, deorece pacientul nu are nici buletin, nici card de asigurat, deşi acesta figura în sistem ca fiind asigurat, spitalul nu poate solicita decontarea cheltuielilor de spitalizare.

"Pacientul, cu sprijinul ARAS, a depus o cerere de carte de identitate provizorie la o secţie de poliţie din Bucureşti şi, deşi ARAS a făcut toate eforturile pentru urgentarea demersurilor legale, acest lucru nu a fost posibil din cauza unor bariere de ordin legislativ şi procedural. Legea obligă agentul de poliţie să identifice persoana fără adăpost pe teren, dar este, desigur, cvasiimposibil ca un om fără adăpost să stea 24 de ore în acelaşi loc. Cu atât mai puţin este probabil să stea într-un loc, pentru a fi identificată, o persoană dependentă de droguri(...) Trebuie reţinut şi faptul că termenul de eliberare a unei cărţi de identitate este de 30 de zile, iar în regim de urgenţă, de 14 zile. Un spital nu îşi va putea deconta cheltuielile dacă îngrijeşte un pacient în intervalul de timp în care acesta nu deţine o carte de identitate, chiar dacă pacientul are o boală transmisibilă", potrivit sursei citate.

Astfel, procedura de decontare pune piedici îngrijirii medicale şi prevenirii transmiterii bolilor transmisibile, acuză semnatarii scrisorii deschise.

"Având în vedere gradul de periculozitate al transmiterii TBC în populaţia generală prin îngreunarea accesului la servicii pentru aceste categorii de pacienţi, solicităm Ministerului Sănătăţii să convoace rapid o întâlnire cu responsabili din cadrul Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, Casei de Asigurări de Sănătate a Municipiului Bucureşti, Institutului Naţional de Sănătate Publică, Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale, spitalelor de pneumoftiziologie şi de boli infecţioase din Bucureşti, Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti, Direcţiei Generale de Evidenţă a Persoanelor Municipiului Bucureşti, şi al organizaţiilor neguvernamentale care activează în domeniu. Aceasta va viza identificarea unor soluţii viabile pentru asigurarea accesului de urgenţă al pacienţilor cu TBC la servicii de diagnostic şi tratament, indiferent de statusul de asigurat al pacientului sau de existenţa unui act de identitate (CNP), precum şi pentru asigurarea decontării cheltuielilor de spitalizare cu aceşti pacienţi", se mai arată în documentul citat.

Asociaţiile spun că dificultăţile instituţionale, procedurale şi legale vor fi comunicate forurilor internaţionale de resort, respectiv Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, Programului Comun al Naţiunilor Unite pentru HIV/SIDA, Centrului European de Prevenire şi Control al Bolilor - şi finanţatorului programului, respectiv Fondului Global de Luptă Împotriva SIDA, Tuberculozei şi Malariei.

Scrisoarea este semnată de Asociaţia Română Anti-SIDA, Alianţa pentru Lupta Împotriva Alcoolismului şi Toxicomaniilor (ALIAT), Fundaţia PARADA şi Fundaţia Romanian Angel Appeal.