Asociaţiile de magistraţi condamnă manipulările politicienilor privind „abolirea” pensiilor de serviciu

Comunicatul este semnat de Asociaţia Magistraţilor din România (AMR), Asociaţia Judecătorilor pentru Apărarea Drepturilor Omului (AJADO), Asociaţia Procurorilor din România (APR) şi Uniunea Naţională a Judecătorilor din România (UNJR).

„În primul rând, aşa cum am arătat de mai multe ori şi în acord cu cerinţele organismelor europene, pentru că judecătorii şi procurorii să fie independenţi şi imparţiali statul trebuie să le garanteze venituri decente şi previzibile, inclusiv o pensie de servicu corespunzătoare statutului lor, interdicitiilor şi incompatibilităţilor pe care legea, pe parcursul carierei, le impun acestora. Diferit de alte categorii profesionale, judecătorii şi procurorii pot doar să predea în învăţământul superior, orice altă activitate fiindu-le interzisă în întreagă carieră”, conform comunicatului menţionat.

Sursa citată precizează că „numai regimurile totalitare, de sorginte sovietică, i-au plătit deliberat pe magistraţi cu salarii de mizerie, conducătorii partidelor comuniste fiind conştienţi că unii magistraţi vor face compromisuri pentru a putea supravieţui”, iar asta îi va face şantajabili. În cazul României, printre atribuţiile Securităţii comuniste era şi aceea de a supraveghea judecătorii şi procurorii, iar cei şantajabili erau aduşi la cunoştinţă organelor de partid, chiar dacă există numai o slabă suspiciune că s-ar încadra în standardele organului de represiune. În felul acesta s-a instituit controlul politic asupra judecătorilor şi procurorilor, iar, prin ei, poliţia politică cu care regimuri tiranice au controlat societăţi întregi, se arată în comunicat.

„Revenind la situaţia prezenţa din România, întâmplător sau nu, aceiaşi politicieni, jurnalişti şi magistraţi care au aparat şi susţinut nevoia existenţei protocoalelor secrete între servicii de informaţîi şi autoritatea judecătorească, care s-au opus categoric tuturor modificărilor la Legile justiţiei (solicitând retragerea proiectului în bloc, deşi o serie de modificări au fost cerute chiar de magistraţi) şi scoaterii justiţiei de sub controlul serviciilor, care s-au opus înfiinţării Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ) şi cer desfiinţarea acestei structuri de parchet, sunt cei care acum sunt vocali şi critici cu privire la existenţa pensiilor de serviciu ale magistraţilor”, precizează asociaţiile de magistraţi.

În al doilea rând, arată judecătorii, susţin în continuare că drepturile salariale şi pensia de serviciu de care beneficiază judecătorii şi procurorii trebuie să vină la pachet cu răspunderea acestora, garantată prin mecanisme eficiente şi funcţionale care să fie, însă, apte de a nu da loc presiunii asupra lor.

„Nimeni nu trebuie să fie mai presus de lege, de aceea judecătorii şi procurorii care au săvârşit abuzuri, care nu şi-au îndeplinit atribuţiile de serviciu în mod corespunzător, trebuie să răspundă în faţă legii la fel că orice alt cetăţean. Într-un asemenea context, subscrisele asociaţîi am fost de acord cu înfiinţarea SIIJ şi ne opunem categoric desfiinţării acestei structuri de parchet, după cum ne opunem şi luării unor măsuri care să o îndepărteze de la scopul legal pentru care a fost înfiinţată”, precizează magistraţii.

În al treilea rând, atragem atenţia judecătorii, periodic şi recurent, „justiţia este prilej de propagandă electorală” pentru unele partide în scopul de a-şi creşte popularitatea prin instigarea cetăţenilor contra judecătorilor şi procurorilor.

„Totodată, aceiaşi politicieni care atacă justiţia în mod demagogic şi îi prezintă în mod nedrept pe judecători şi procurori că fiind nişte îmbuibaţi şi profitori ai statului român, nu au o problema să suplimenteze sumele alocate serviciilor de informaţîi la fiecare nou buget sau rectificare bugetară. Asta în contextul în care serviciilor de informaţîi nu li se cunoaşte numărul de angajaţi (obligaţia de transparenţă sub aspectul veniturilor neaplicandu-li-se lor, ci doar nouă, celorlalţi), deşi acestor angajaţi, militari fiind, li se vor menţine pensiile”, menţionează sursa citată.

În acest sens, ei arată, pentru comparaţie, faptul că 9.400 de foşti angajaţi ai SRI beneficiau de pensii de serviciu în 2016, faţă de doar 3.800 pensionari judecători şi procurori în iulie 2019.

De asemenea, conform datelor publicate de presă, „pensiile speciale” ce grevează în „măsură covârşitoare bugetul statului”, adică în proporţie de peste 90%, sunt pensiile militare, deci tocmai pensiile pe care politicieni demagogi au găsit de cuviinţă să le excludă de la eliminare.

Ministerul Finanţelor a informat că prin legea bugetului de stat s-au alocat pentru anul 2018 circa 9,096 miliarde de lei, din care circa 8,096 miliarde pentru pensiile militare de stat şi 1 miliard pentru pensiile de serviciu.

„În concluzie, conform datelor statistice, nu pensiile de serviciu ale judecătorilor şi procurorilor împovărează bugetul de stat, cifrele demonstrând deplin caracterul bombastic şi neadevărat al discursurilor politicienilor ce îi incită iresponsabil pe români contra magistraţilor”, conform asociaţiilor.

Independenţa magistraţilor, inclusiv cea financiară, este cea care are rolul de a le garanta românilor că, atunci când vin în instanţa, sunt egali cu statul şi nu li se vor încalcă drepturile şi libertăţile, iar balanţă nu se va înclină în favoarea celor ce deţîn, vremelnic, puterea şi controlul asupra resurselor statului. Politicienii care cred că vor câştigă capital electoral prin diabolizarea judecătorilor şi procurorilor, prin manipularea cetăţenilor contra lor, nu fac decât să vulnerabilizeze statul de drept şi democraţia, atâta câtă există în România.

În plus, judecătorii condamnă afirmaţiile unor politicieni, care susţin abrogarea pensiilor de serviciu cu texte de genul „Cui nu îi convine, să plece din sistem”.

„Astfel de declaraţii, profund nedemocratice, sunt specifice regimurilor totalitare în care funcţionează principiul “cine nu este cu noi, este împotriva noastră”, iar cei care nu sunt obedienţi faţă de putere sunt împinşi să plece. Judecătorii şi procurorii alcătuiesc autoritatea judecătorească, putere egală în stat cu cea legislativă şi executivă. Conform Constituţiei, cele 3 puteri au obligaţia de a conlucra loial în interesul general al societăţîi, fiind inadmisibil că reprezentanţîi altor puteri să se adreseze magistraţilor poruncitor şi ultimativ”, conchide sursa citată.