Asociaţiile de magistraţi îi cer premierului Sorin Grindeanu să revină asupra Hotărării de Guvern privind SIPA

Totodată, asociaţiile de magistraţi îi cer şefului Executivului să-i solicite ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, “publicarea tuturor rapoartelor, proceselor verbale, ordinelor de miniştri şi oricăror alte înscrisuri care privesc inventarierea acestei arhive”.

"Lipsa de transparenţă şi modul de acţiune al ministrului Tudorel Toader renaşte suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhivă SIPA pentru şantajarea magistraţilor. Înaintea oricărei discuţii despre soarta viitoare a acestei arhive este important să ştim, din documente oficiale, ce s-a întâmplat cu ea în ultimii 12 ani. Cel puţin din datele făcute publice până în prezent, rezultă grave nereguli privind gestionarea acestei arhive. Numai după ce ministrul Justiţiei va face publice toate documentele privind gestionarea arhivei SIPA – majoritatea având caracter de secret de serviciu, publicarea lor depinzând, aşadar, strict de voinţa ministrului justiţiei – vor fi suficiente informaţii în spaţiul public care să permită cunoaşterea stării acestei arhive în prezent, condiţie necesară pentru a pemite o decizie raţională şi luată în condiţii de reală transparenţă cu privire la soarta ei pentru viitor", se arată în scrisoarea comună transmisă de asociaţiile de magistraţi premierului Sorin Grindeanu.

Magistraţii transmit că, în caz contrar, suspiciunile în spaţiul public privind potenţialul de şantaj al acestei arhive se vor adânci, atâta vreme cât reprezentanţii Ministerului Justiţiei şi ai Guvernului vor intra în această arhivă – aşa cum au făcut-o de la data desfiinţării SIPA – fără că magistraţii şi oamenii să ştie ce au făcut aceştia efectiv în arhivă.

"Reacţiile din spaţiul public confirmă temerea existentă că nouă comisie instituită de ministrul Tudorel Toader va folosi informaţiile din arhivă în alte scopuri decât cele declarate, câtă vreme activitatea comisiilor anterioare nu a fost pe deplin lămurită, iar stabilirea responsabilităţilor echipelor de inventariere nu a fost clarificată. Modul de acţiune al ministrului justiţiei Tudorel Toader contravine flagrant unei cooperări oneste ce ar trebui să existe între Ministerul Justiţiei şi corpul magistraţilor, câtă vreme ministrul nu a notificat Consiliul Superior al Magistraturii, ca acesta să poată emite un punct de vedere cu privire la această Hotărâre de Guvern", potrivit sursei citate.

Pe 16 mai 2017, transmit AMR şi UNJR, CSM-ul ceruse ministrului justiţiei exact aceleaşi clarificări privind activităţile anterioare ale comisiilor care au intrat în arhivă SIPA.

"Efectul hotărârii pe care v-o asumaţi ca Guvern, la propunerea ministrului justiţiei Tudorel Toader – cel puţin aşa cum efectele rezultă din declaraţiile ministrului, deoarece acesta nu a publicat în prealabil un proiect al hotărârii –, va fi că informaţii adunate prin metode securistice, în afară oricărui cadru sau proceduri legale, să poată fi, în acest mod, legitimate şi folosite împotriva justiţiei. Reamintim că, sub pretextul că va întări “combaterea corupţiei”, Guvernul Năstase a inclus în propriul program de guvernare extinderea atribuţiilor SIPA pentru a garanta “caracterul echitabil” al actului de justiţiei. (...)România a fost, probabil, unica ţară declarată stat de drept care, în mod asumat, a “garantat” un proces echitabil în justiţie nu prin asigurarea unei independente reale a judecătorilor, ci prin acţiunea subversivă şi acoperită a serviciilor secrete. Este fără precedent, într-o ţară democratică, “garantarea caracterului echitabil al actului de justiţie” de către un serviciu secret de informaţii", transmit asociaţiile.

Perpetuarea acestor practici şi mentalităţi de sorginte stalinistă au continuat, sub diverse forme până la celebrul “câmp tactic” din justiţie, şi în anii ce au urmat Guvernului Năstase, motiv pentru care trebuie să înceteze, cer AMR şi UNJR.

"Nu ne mai putem permite că justiţia din România să funcţioneze sub spectrul serviciilor secrete, aşa cum era şi în comunism, iar modul în care veţi gestiona problema arhivei SIPA va fi semnalul pe care-l daţi întregii lumi dacă vă rupeţi de trecut sau îl restauraţi. Reamintim că SIPA a fost un serviciu secret înfiinţat în 1991, condus, din 2001, de generali din fosta Securitate comunistă, unii dintre ei deconspiraţi că au făcut poliţie politică. De asemenea, serviciul avea în componentă ofiţeri care proveneanu din fosta Securitate comunistă. Creat iniţial cu scopul de a preveni corupţia din justiţie, SIPA a ajuns să urmărească magistraţi şi oameni politici folosind metode şi practici ale fostei Securităţi comuniste, cum ar fi strângerea de materiale şi informaţii pentru şantaj", se mai arată în scrisoare.

În 2004, în perioada de preaderare a României la Uniunea Europeană, Comisia Europeană a arătat că există pericolul că informaţiile adunate de SIPA să fi fost folosite pentru a şantaja magistraţii şi a influenţa actul de justiţie, motiv pentru care s-a luat în considerare desfiinţarea acestui serviciu secret.

Acţiunea ministrului justiţiei, spun asociaţiile, are ca efect legitimarea, în 2017, şi a acelui tip de poliţie politică, dat fiind că transmiterea acelor informaţii către alte structuri se va face fără a fi foarte clar care va fi filtrul folosit de nouă comisie pentru trierea acestora.

"Referitor la arhivă SIPA, atât UNJR cât şi AMR au solicitat de ani de zile clarificarea situaţiei acesteia, după cum am arătat în repetate rânduri. Materialele de presă şi documentele făcute publice în această perioadă demonstrează că, din 2006 până în prezent, am avut parte de o lungă acţiune de dezinformare şi manipulare a opiniei publice cu privire la această arhivă. În loc să fi arătat bună-credinţă, aşa cum a spus iniţial, ministrul justiţiei Tudorel Toader arată, prin această acţiune, că ignoră cu totul serioasele probleme legitime ridicate de magistraţi cu privire la arhivă SIPA, alegând o soluţie ce pare focusată pe preluarea controlului politic asupra conţinutului acestei arhive", transmit AMR şi UNJR.

Potrivit asociaţiilor de magistraţi, o altă problemă extrem de importantă privind arhiva SIPA a reieşit din afirmaţiile publice ale fostului ministru al justiţiei Monica Macovei, care a arătat că au existat procurori şi/sau judecători care au fost colaboratori, informatori sau chiar agenţi acoperiţi ai ŞIPA

Pentru însănătoşirea sistemului judiciar, asociaţiile cer să ştie numele acestora.

"Vă amintim că România nu a avut o lege a lustraţiei, astfel că foşti agenţi şi ofiţeri acoperiţi ai fostei Securităţi comuniste au continuat să activeze în justiţie şi după căderea comunismului. Continuarea folosirii acestui tip informatori în rândul magistraţilor, inclusiv în perioada de tranziţie, trebuie obligatoriu lămurită. Acţiunea ministrului Tudorel Toader nu oferă nici o soluţie şi, implicit, nici o garanţie pentru deconspirarea acestora. Nu în ultimul rând, faptul că această hotărâre de Guvern ar “desecretiza” arhivă SIPA este contrazis de însăşi afirmaţiile ministrului justiţiei. Acesta a lăsat să se înţeleagă, în conferinţă de presă din dată de 31 mai 2017, că documentele din arhivă vor fi “desecretizate” astfel încât publicul să aibă acces la ele. Suntem convinşi că o persoană cu pregătirea domniei sale nu putea face confuzie între “desecretizare” şi “declasificare”", se mai arată în scrisoare.

Asociaţiile de magistraţi spun că acţiunea ministrului justiţiei nu doar că "nu oferă nici o garanţie privind lămurirea problemelor legate de acţiunile şi răspunderea comisiilor de inventariere ale arhivei SIPA, dar prin modul sau de acţiune, lipsit de transparenţă, a renăscut suspiciunile că Guvernul şi majoritatea parlamentară care îl susţine doresc să folosească arhivă pentru şantajarea magistraţilor".

"SIPA este o “pată neagră” pe justiţia din România post-comunistă, care trebuie lămurită în mod complet, pe deplin transparent, această condiţie fiind obligatorie pentru credibilitatea acţiunii asumate de Guvernul pe care-l conduceţi. Reiterăm, în concluzie, solicitarea să reveniţi asupra acestei Hotărâri de Guvern, pentru toate motivele expuse mai sus. Menţionăm că vom face uz de toate mijloacele democratice pentru a ne asigura că nimeni, fie oameni politici, partide ori servicii secrete, nu va folosi această arhivă în interese personale sau de grup pentru şantajarea magistraţilor sau răspândirea de suspiciuni de acest tip", se încheie scrisoarea.

Ministerul Justiţiei a explicat cum se va face desecretizarea arhivei SIPA, după ce Guvernul a adoptat o hotărâre în acest sens, Toader precizând că după publicarea în Monitorul Oficial a deciziei, o comisie formată din cinci specialişti va analizat documentele pe parcursul a trei ani. Astfel, în termen de cinci zile de la publicarea hotărârii în Monitorul Oficial, se va face propunerea de constituire a comisiei. Din aceasta vor face parte doi reprezentanţi ai Ministerului Justiţiei, doi ai Secretariatului General al Guvernului şi un reprezentant al ANP. De asemenea, vor mai fi trei supleanţi, câte unul de la fiecare instituţie, şi doi secretari ai comisiei, a explicat ministrul.

Ministrul a explicat că în arhivă sunt documente privind dovada vechimii unor angajaţi ai ANP care vor fi trimise instituţiei. În privinţa documentelor cu valoare culturală istorică, acestea vor fi trimise la Arhivele Naţionale.

În ceea ce priveşte numele şi rapoartele întocmite de comisiile care au avut acces în arhiva SIPA, ministrul a precizat că nu au putut fi făcute publice până în prezent pentru că erau informaţii secrete.

Citeşte şi: Soţ şi soţie, luaţi de viitură când treceau un pârâu din Bacău, au fost găsiţi morţi

Citeşte şi: Vremea va fi în general frumoasă, cu maxime de până la 30 grade. PROGNOZA METEO pentru vacanţa de Rusalii