Asociaţiile de proprietari nu vor să renunţe la reclamele de pe blocuri

Preşedintele unei asociaţii de proprietari din Calea Crângaşi a declarat luni că nu înţelege de ce trebuie ca municipalitatea să interzică acest tip de publicitate şi nu poate fi de acord cu acest proiect, arătând că dacă municipalitatea va da bani pentru interzicerea reclamelor, ar putea fi de acord cu acest proiect.

"Eu am înţeles din ce s-a prezentat până acum şi am crezut că suntem chemaţi pentru a ni se da şi nu pentru a ni se lua. Municipiul Bucureşti vine să ia de la asociaţiile de proprietari, şi aşa amărâte, şi de 20 de ani nu ne dă nimic", a spus Liviu Zaman.

În opinia preşedintelui asociaţiei de proprietari, municipalitatea nu are voie să intervină şi să decidă decât asupra proprietăţii publice şi nu asupra celei private, Liviu Zaman explicând că un bloc este o proprietate privată.

Un alt preşedinte al unei asociaţii de proprietari de pe Bulevardul Magheru a arătat că primăria nu a ajutat asociaţia de proprietari decât "sporadic şi, eventual, cu amenzi".

"Banii obţinuţi din reclamele amplasate pe faţada blocurilor vor fi folosiţi pentru consolidarea imobilului în care locuim, având în vedere că blocul a fost construit în perioada interbelică", a arătat Dinu Gabriel, preşedintele asociaţiei de proprietari de pe Bulevardul Magheru.

Mai mulţi reprezentanţi ai asociaţiilor de proprietari au arătat că banii obţinuţi din acest tip de publicitate sunt folosiţi pentru zugrăvirea interioarelor imobilelor în care locuiesc, pentru reparaţii curente. Referitor la imaginea Capitalei, aceştia au adăugat că, de multe ori, mashurile publicitare ajută la păstrarea imaginii estetice a Bucureştiului.

Reprezentanţii asociaţiilor de proprietari au arătat că, în unele cazuri, în locul "balcoanelor pline de chiloţi întinşi şi rufe la uscat" este mai bine să vedem un panou cu o imagine plăcută.

La dezbaterea asupra proiectului pentru interzicerea mash-urilor publicitare pe faţadele blocurilor din Capitală au participat şi reprezentanţii ONG şi ai societăţii civile care au precizat că proiectul a fost iniţiat şi în urma propunerilor venite de la aceste asociaţii.

'Nu ne opunem publicităţii, ci modului în care aceasta este făcută", a precizat Dan Trifu, vicepreşedintele Asociaţiei Eco Civica.

Potrivit lui Dan Trifu, banii obţinuţi din reclamele amplasate pe faţadele blocurilor pot fi în continuare obţinuţi în urma amplasării acestor reclame în casete electronice luminoase amplasate pe acoperişurile blocurilor.

"Firmele de publicitate vor putea face reclame electronice luminoase pe care să le punem pe bloc şi care să vă aducă aceiaşi bani ca până acum", a spus Dan Trifu.

Iniţiatorul proiectului, consilierul PDL Horaţiu Ţica, a declarat după dezbatere că şi în alte capitale europene este interzis acest gen de reclamă, iar în cele în care nu este interzisă, panourile sunt amplasate pe termen scurt, nu pe perioade de ani, aşa cum se întâmplă în Bucureşti.

Horaţiu Ţica a mai precizat că proiectul a fost iniţiat şi în urma cererilor venite din partea ONG.

Totodată, consilierul PDL a mai arătat că, până la introducerea proiectului pe ordinea de zi a Consiliului General vor fi aduse amendamente. Amendamentele vor viza suprafeţele reclamelor de tip plasă care vor putea fi amplasate numai pe suprafeţele blocurilor aflate în construcţie sau în renovare.

Horaţiu Ţica a mai arătat că argumentele reprezentanţilor asociaţiilor de proprietari nu sunt foarte solide, precizând că nu este de acord cu afirmaţia potrivit căreia "municipalitatea nu poate decide pentru faţada unui bloc".

Proiectul de hotărâre privind interzicerea amplasării suporturilor publicitare tip plasă pe suprafeţele imobilelor din Bucureşti a fost pus, în dezbatere publică pe site-ul Primăriei Capitalei, pe 26 februarie.

La mijlocul lunii februarie, Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB) a retras proiectul pentru a fi supus dezbaterii publice. La finalul perioadei de dezbatere publică, proiectul va fi repus în discuţia CGMB.