Astărăstoae: Avem 17 judeţe fără medici hematologi, în alte 14 există câte un medic

Preşedintele Colegiului Medicilor din România a spus că pacienţii cu boli cronice din România suferă din cauza societăţii şi a atitudinii societăţii, iar în politicile de sănătate este "o mare ipocrizie".

"Toată lumea vorbeşte că este importantă prevenţia, sunt importante programele, dar dacă ne uităm la nivelul Uniunii Europene, media din bugetul sănătăţii este trei la sută. România alocă pentru programele de prevenţie 0,9 la sută şi, dacă mai adaugi şi programele care sunt pentru boli rare, ajungi la 1,8 la sută din bugetul Sănătăţii pentru prevenţie. Abordarea este de un utilitarism îngust şi care e de moment, fără să existe o perspectivă şi o filosofie a diferitelor programe. Această abordare utilitaristă este făcută de decidenţi pe un principiu care nu priveşte în viitor", a declarat preşedintele CMR, la conferinţa MEDIAFAX cu tema Ziua Internaţională a Hemofiliei.

Vasile Astărăstoae a precizat că, odată cu îmbătrânirea populaţiei şi inversarea piramidei vârstelor, paradigma în medicină se modifică şi ea, astfel încât sunt deja mai multe boli cronice, consumatoare de fonduri.

"Cu un program preventiv şi un tratament făcut cum trebuie se economiseşte în viitor. Un hemofilic tratat cum trebuie nu face complicaţii şi sechele, este integrat social, şi nu e asistat social. Dacă privim problema din punct de vedere umanist, pacientul are o calitate a vieţii care îl face să fie egal cu ceilalţi, să nu i se pună etichetă. Dacă calculăm cât ar costa un program la hemofilie, vedem că pe un tratament corect nu s-ar cheltui în 10 ani mai mult de 20 la sută faţă de cât s-ar cheltui în viitor pentru un asistat social. De aceea trebuie să se schimbe viziunea. Trebuie să intervenim la acele afecţiuni unde tratamentul este costisitor şi persoana nu-şi poate susţine tratamentul, pentru că asta înseamnă solidaritate socială. Trebuie să spunem "stop" listei de aşteptare. Laşi liberul arbitru, norocul ca eu să fiu tratat şi integrat social, şi eu nu mă pot trata şi nu mă pot integra, iar calitate vieţii mele este diferită. (...) Aceasta trebuie să fie politica de sănătate pe care trebuie să o aibă România", a mai spus Astărăstoae.

Preşedintele Colegiului Medicilor a arătat că, aşa cum se schimbă paradigma în medicină, în boli cronice, tot aşa se schimbă şi în relaţia medic-pacient, astfel încât trebuie să se vorbească de o echipă pluridisciplinară de medici, dar şi de un pacient conştient şi educat, care să intervină activ.

"În echipă trebuie să fie un lider, care să fie specializat în acel domeniu, şi noi avem o problemă în ceea ce priveşte medicii. Situaţia medicilor hematologi, din noiembrie 2013, arată că în România mai existau 172 de medici hematologi, dintre care 85 în Bucureşti. Avem 17 judeţe cu zero medici hematologi şi avem 14 judeţe cu un singur medic hematolog. În aceste condiţii, trebuie să ne gândim că avem o problemă, avem o problemă legată de migraţia medicilor, pentru că acum doi ani aveam înscrişi în Colegiu 260 de medici hematologi. Avem o problemă că ne pleacă medicii, şi dacă vrem într-adevăr ca starea de sănătate să fie corespunzătoare, în sănătate se fac investiţii. Orice cheltuială în sănătate înseamnă investiţie care duce la creştere economică. Nu este o cheltuială să asiguri tratament pentru toţi pacienţii cu hemofilie sau scleroză, tratamentul adecvat, ci este o investiţie", a mai spus Astărăstoae.

La "Mediafax Talks - Health Conferences", cu tema Ziua Internaţională a Hemofiliei, pacienţii au atras atenţia asupra problemelor cu care se confruntă, fiind abordate mai multe subiecte care privesc problematica bolnavului cu hemofilie din România cum ar fi: strategia Ministerului Sănătăţii privind accesul pacienţilor cu hemofilie la tratament, strategii guvernamentale pentru protejarea şi incluziunea socială a bolnavului cu hemofilie, problemele de sănătate şi sociale ale bolnavului cu hemofilie.

Ziua Internaţională a Hemofiliei a fost urmată de o scurtă demonstraţie cu cai, la care au luat parte Roxana Ciuhulescu, Denis Ştefan şi Lucian Mîndruţă, în semn de solidaritate faţă de pacienţi.

Hemofilia, împreună cu alte aproximativ 8.000 de afecţiuni, face parte din grupa bolilor rare, având o frecvenţă de sub un caz la 2.000 de persoane, ceea ce înseamnă mai puţin de 500 la milion de persoane. Hemofilia şi boala înrudită von Willebrand sunt afecţiuni congenitale, ereditare, caracterizate prin deficitul de sinteză a unor factori ce participă la procesul de hemostază (factorul VIII în hemofilia A, factorul IX în hemofilia B şi factorul von Willebrand în boala cu acelaşi nume).

Acestea sunt boli cronice, care afectează bolnavul pe parcursul întregii vieţi, expunându-l la un risc de sângerare proporţional cu severitatea bolii. Conform statisticilor, majoritatea cazurilor de hemofilie (peste 60–70%) sunt severe, cu o concentraţie reziduală de factor de coagulare de sub 1% din valoarea normală. Activitatea reziduală de factor VIII sau de factor IX determină frecvenţa, gravitatea şi, mai ales, modul de declanşare a sângerărilor. Astfel, există sângerări provocate (prin tăiere, înţepare, lovire, zdrobire, ulceraţie, intervenţii chirurgicale) sau spontane (aparent nelegate de vreun traumatism, induse de ortostatism şi mers prelungit sau de alergare). În mod obişnuit, sângerările au loc în profunzime, articulaţiile fiind structurile ţintă pentru toţi bolnavii cu hemofilie.

În România, sunt înregistraţi în evidenţele specialiştilor aproximativ 2.000 de pacienţi cu hemofilie şi boala von Willebrand.

Din păcate, ţara noastră se situează pe ultimul loc în UE în privinţa accesului bolnavilor la factorul VIII, în condiţiile în care hemofilia este una dintre puţinele boli rare ce beneficiază de tratament eficient. Pentru tratarea unui pacient de hemofilie, statul român alocă într-un an fondurile pe care le primeşte un alt european cu hemofilie într-o lună. România este statul membru al UE cu cea mai scăzută cantitate de factor de coagulare pe cap de locuitor, respectiv cu un consum de 0,51 UI de FVIII/capita (într-o analiza a acestui indicator care a fost efectuată la nivelul a 35 de ţări).

(Serviciul FOTO al agenţiei MEDIAFAX vă pune la dispoziţie imagini.)