Conform datelor NASA, asteroidul a fost observat pentru prima dată pe 27 decembrie anul trecut de către Observatorul El Sauce din Chile. Dimensiunea sa este estimată între 40 şi 90 de metri, bazată pe luminozitatea observată, notează AFP.
Bruce Betts, cercetător şef la organizaţia nonprofit Planetary Society, a declarat pentru AFP: „Nu intru în panică. Desigur, când vezi procentele crescând, nu te face să te simţi confortabil”.
Betts a explicat că, pe măsură ce astronomii strâng mai multe date, probabilitatea va creşte probabil puţin înainte de a scădea rapid la zero.
Probabilitatea actuală de 3,1% reprezintă şanse de 1 la 32.
Richard Moissl, şeful biroului de apărare planetară al Agenţiei Spaţiale Europene, a numit depăşirea acestui prag drept „istorică”, dar a adăugat: „nu este o criză în acest moment. Nu este ucigaşul dinozaurilor. Nu este ucigaşul planetei. Este periculos cel mult pentru un oraş”.
Telescopul spaţial James Webb va observa asteroidul luna viitoare, oferind date esenţiale pentru înţelegerea mai bună a traiectoriei sale.
Dacă ar intra în atmosfera Pământului, scenariul cel mai probabil ar fi o explozie aeriană cu o forţă de peste 500 de ori mai puternică decât bomba de la Hiroshima.
Posibilul coridor de impact se întinde peste Pacificul de est, nordul Americii de Sud, Atlantic, Africa, Peninsula Arabă şi Asia de Sud.
Vestea bună este că există timp suficient pentru a acţiona. Misiunea DART a NASA din 2022 a demonstrat că navele spaţiale pot modifica cu succes traiectoria unui asteroid, iar oamenii de ştiinţă au teoretizat şi alte metode, inclusiv utilizarea laserelor pentru a crea propulsie, modificarea cursului cu ajutorul gravitaţiei unei nave spaţiale sau chiar folosirea exploziilor nucleare ca ultimă soluţie.