Medicii de familie din Capitală recomandă vaccinarea fetiţelor împotriva cancerului de col

În Germania, programul naţional de imunizare a fost introdus în martie 2007, la grupa de vârstă 12-17 ani, după ce au constatat, cu ocazia unui studiu, că 70 la sută dintre tinerele cu vârste între 13 şi 21 de ani erau infectate cu HPV. Mai mult, în Germania, 12 la sută din populaţia de 14 ani este activă sexual, la 15 ani este activă sexual 23 la sută din populaţie, iar la 16 ani 47 la sută, a explicat preşedintele Asociaţiei Medicilor de Familie din Bucureşti-Ilfov, medicul Rodica Tănăsescu.

De asemenea, Tănăsescu a mai spus că doctorii sunt îngrijoraţi de evoluţia periculoasă pe care o are lansarea unui vaccin care reprezintă un pas aşteptat în prevenţia uneia dintre bolile frecvent responsabile de decesul atâtor femei din România.

"Înţelegem că noul poate îngrijora, că am fost nevoiţi să aşteptăm câteva decenii ceea ce era util, revoluţionar în medicina mondială. Timp de câteva decenii am fost o ţară lipsită de tratamente, aparate, vaccinuri noi, responsabile de pierderea a nenumărate vieţi. Speram, şi încă sperăm să se întâmple şi la noi tot ce se practică în ţările dezvoltate, civilizate, pentru care sănătatea şi prevenţia sunt aspecte ale normalităţii zilnice. Dar zvonurile, informarea folclorică, folosirea pe sărite a informaţiilor, nu trebuie să înlocuiască studiile, experienţa ţărilor dezvoltate, ghidurile sau evidenţele unor organisme internaţionale ale căror profesionalism şi probitate nu pot fi puse la îndoială", a mai spus Tănăsescu.

S-a scris istorie. Discursul lui Adrien Brody de la premiile Oscar a intrat în cărțile de istorie

13:53

Câte zile libere mai au românii în 2025. Calendarul complet

13:44

Ea a precizat că în domeniul sensibil al cancerului de col uterion, realitatea este tristă în România. Acest tip de cancer, aflat pe primul loc ca frecvenţă în majoritatea ţărilor lumii, ne situează pe un neonorant prim loc în Europa.

Pentru diminuarea frecvenţei şi gravităţii cancerului de col uterin este nevoie de educaţie sexuală, educaţie pentru prezentarea la medic şi în afara bolii, pentru efectuarea unor investigaţii periodice, informarea corectă a populaţiei cu privire la riscuri, boli, prevenţie.

Profilaxie primară a infecţiei cu HPV este doar vaccinarea. Anumite tulpini de HPV sunt răspunzătoare de apariţia a peste 70 la sută din cazuri. Până acum, această vaccinare costisitoare putea fi accesibilă doar celor cu posibilităţi materiale.

Infecţia cu Papilloma virusse (HPV) se transmite foarte uşor, prin simplul contact cutanat genital. Utilizarea prezervativului este recomandată în prevenirea bolilor cu transmitere sexuală, dar în cazul HPV nu exclude riscul. Infecţia cu HPV nu produce în general niciun semn sau simptom.

Vaccinul anti HPV protejează prin producţia de anticorpi faţă de tulpinile oncogene 16 şi 18 ale virusului. Unul din cele două vaccinuri existente protejează faţă de încă două tulpini, implicate în papilomatoza genitală. Protecţia împotriva tulpinilor 16 şi 18 asigură şi protecţie încrucişată faţă de alte două tulpini, 45 şi 31, de asemenea oncogene.

Aceste vaccinuri se folosesc deja în România. Se apreciază că peste 10.000 de femei şi fetiţe s-au vaccinat deja, contra cost. Nu a fost înregistrat niciun incident, în afara unor semne locale minore, a mais spus Tănăsescu.

În SUA, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat utilizarea Gardasil şi Cervarix încă din 2006, iar Advisry Comitee on Imunization Practice recomandă utilizarea lor tot din 2006. S-a stabilit că nu există o corelaţie între cele câteva cazuri de decese şi vaccinare.

În Europa, Europeanm Medicines Agency (EMEA) a confirmat valabilitatea şi siguranţa vaccinului. Raportul Vaccine European New Integrated Collaboration Effort (VENICE) recomandă începerea vaccinării anti HPV în toate ţările europene.

Totodată, European Centre for Disease Prevention and Control (ECDC) recomanda, la Stockholm, în ianuarie 2007, vaccinarea.

"Afectarea acestei campanii de vaccinare prin informaţii trunchiate, izolate, neştiinţifice ar avea efecte nevaforabile cu un imens impact negativ în viitor. Dorim să nu se creeze un precedent extrem de periculos, de negare a utilităţii vaccinurilor în general, precedent care ne-ar arunca în urmă cu câteva secole. Nu am crezut că Guvernul va putea da bani pentru această campanie, iar acum, când ne putem preveni fetele de o boala gravă, ne luăm după nespecialişti. Este păcat", a mai spus Tănăsescu.

Asociaţia Medicilor de Familie din Bucureşti-Ilfov a organizat, miercuri, o conferinţă de presă pentru a prezenta eficacitatea vaccinului împotriva cancerului de col uterin şi pentru a elimina suspiciunile părinţilor privind campania de imunizare a fetiţelor din clasele a IV-a , dar şi pentru a face apel la societatea civilă să nu mai creadă în părerile celor fără pregătire de specialitate sau care nu au citit niciun material ştiinţific elaborat de către autorităţile internaţionale din SUA şi Europa care aprobă comercializare medicamentelor.

Potrivit statisticilor prezentate de doctorul Cristian Sever Oană, în Romania, din 100.000 de femei, 10 fac cancer de col uterin, iar trei mor din cauza acestei maladii.

"Din nefericire, vârsta la care apare cancerul de col uterin a scăzut foarte mult, astfel că cinci la sută dintre femei cu vârste cuprinse între 20 şi 30 de ani au fost depistate cu această maladie", a mai spus Oană.

"Mai mult, virusul HPV este responsabil pentru verucile (negi) apărute pe piele, or 25 la sută din populaţie are aceste veruci, adică sunt purtători ai virusului. Cui strică această vaccinare, ne întrebăm noi, medicii. Nu vorbim de un medicamente nou, ci un produs cu care au fost vaccinate milioane de femei în cei şase ani şi jumătate de la apariţia lor pe piaţă. Mai mult, de doi ani ele au fost introduse în programele naţionale de imunizare din multe ţări europene. Adică, după patru ani şi jumătate de la lansare, timp în care vaccinul a fost cumpărat, autorităţile europene s-au lămurit că produsul este bun şi poate fi folosit în programe naţionale", a adăugat medicul.

Acesta a precizat că fetiţele care nu fac acum vaccin pentru că nu le lasă mamele lor ar putea fi vaccinate mai târziu, la 14-16 ani, când vor putea decide singure acest lucru. Pentru părinţii care refuză vaccinarea, medicul Oană recomandă să facă asigurare suplimentară de sănătate, pentru ca să plătescă tratamentul fetelor lor în cazul în care se vor îmbolnăvi.

În Europa au fost vaccinate 1,5 milioane de femei din Belgia, Danemarca, Franţa, Germania, Luxemburg, Portugalia, Republica Slovacă, Spania, Suedia, Elveţia, Marea Britanie, unde a fost introdusa imunizarea în programul naţional.

În SUA au fost vaccinate 16 milioane de persoane. În cei şase ani şi jumătate de când a fost introdus pe piaţa din SUA şi din Europa acest vaccin, nu au fost înregistrate efecte secundare, iar decesele survenite la femeile vaccinate nu au nicio legătură cu respectivul produs, a adăugat Oană.