Athanasiu: Ideea de supleţe a Codului muncii este primul pas într-o legiferare abuzivă

Alexandru Athanasiu, fost senator PSD şi fost ministru al Muncii, a susţinut că modificările Codului muncii sunt lipsite de viziune şi ele vin, în opinia sa, dintr-o necesară acomodare a caracterului protectiv a normelor dreptului muncii la exigenţele competitivităţii economice globale, precum şi la efectele negative ale crizei mondiale.

"Creşterea puterilor patronale prin utilizarea pe o scară mult mai largă a mecanismului dreptului civil în materia contractului de muncă şi, în concret, exacerbarea principiului libertăţii contractuale ca fundament, dar şi ca finalitate a închegării şi al destructurării, pe de altă parte, a relaţiei juridice de muncă par astăzi calea magistrală de urmat în legiferarea muncii din România. Diminuarea rolului contractelor colective de muncă prin eliminarea reglementării contractelor colective la nivel naţional, negarea regulii priorităţii pentru contractele pe perioadă nedeterminată, reevaluarea conţinutului normativ al dialogului social, precum şi limitările exerciţiului dreptului la grevă sunt prezentate astăzi în dezbaterea publică din România drept elementele esenţiale ale decalogului modernităţii şi modernizării raportului juridic de muncă", a declarat Alexandru Athanasiu.

În opinia acestuia, ofensiva în direcţia unui Cod al muncii suplu, care să afirme principii şi să promoveze doar norme juridice cu grad ridicat de generalitate reprezintă "dorul după trecut".

"Noi ne uităm în viitor cu melancolii sau chiar cu nostalgii pentru ce a fost. Pentru că aşa a fost Codul muncii cel din 1972, legea cadru, legea slogan. Noi, în 2003, şi chaair înainte, am spus că vrem un cod după modelul unor coduri occidentale care să reglementeze cât mai detaliat problematica relaţiei de muncă, tocmai pentru a evita abuzul. Ideea de supleţe a Codului, cu norme generale, cu multe norme de trimitere este primul pas într-o legiferare abuzivă. Legile în aplicarea Codului, de multe ori te urci în autobuzul principiilor din Cod şi ajungi la cimitirul destinaţiei legilor speciale", a mai spus fostul ministru al Muncii.

Clubul de Drept Social şi Facultatea de Drept a Universităţii Bucureşti organizează, marţi şi miercuri, conferinţa cu tema "Modificările Codului muncii şi ale Codului de Dialog Social".

Noul Cod al muncii, pentru care Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament, a intrat în vigoare din 30 aprilie, fiind publicat în Monitorul Oficial, după ce legea a fost promulgată de preşedintele Traian Băsescu.

Comisia Europeană a obligat Guvernul să suplimenteze cu o lună perioada în care angajaţii care lucrează peste durata normală a timpului de muncă beneficiază de ore libere, de la 60 zile la 90 zile calendaristice, şi să extindă cazurile în care pot fi încheiate contracte de muncă pe durată determinată

Modificările vor fi introduse până în toamna acestui an, relevă Memorandumul de Înţelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeană în urma misiunii din aprilie-mai, obţinut de MEDIAFAX.