Aţi cerut un nou Cod al muncii. Îl aveţi. Acum daţi drumul la angajări!

Organizaţia a elaborat majoritatea prevederilor preluate de guvernul Boc în actul normativ.

"O piaţă de muncă flexibilă constituie un punct de atractivitate pentru investitori şi apreciem eforturile guvernului în acest sens. În opinia CIS, modificarea Codului muncii reprezintă un pas înainte în adaptarea relaţiilor de muncă la actualele condiţii din economie. Cu toate acestea, considerăm că dinamica pieţei româneşti şi internaţionale trebuie continuu monitorizată şi reflectată în cadrul legislativ al pieţei muncii", a spus Mariana Gheorghe, CEO al Petrom - cea mai mare companie din România, cu afaceri de 4,4 miliarde de euro anul trecut - şi preşedinte al CIS.

Curtea Constituţională va discuta miercuri constituţionalitatea noului Cod al muncii - unul dintre cele mai controversate proiecte legislative din ultimii ani - care va intra în vigoare la 30 de zile după publicarea în Monitorul Oficial.

"Credem că trebuie acordată o atenţie sporită jurisprudenţei şi procedurilor legislative care reglementează litigiile de muncă. Continuarea îmbunătăţirii prevederilor Codului muncii este importantă pentru că piaţa muncii reprezintă un criteriu de decizie major din punctul de vedere al investitorilor, fie români sau străini", a mai spus Mariana Gheorghe.

Petrom, care are în prezent circa 25.000 de angajaţi, a concediat peste 13.000 de salariaţi în ultimii şase ani, aceasta fiind una dintre companiile locale cu cele mai multe procese de muncă cu angajaţii (6.500 la nivelul anului 2009).

Niciunul dintre membrii boardului CIS nu a răspuns concret la întrebarea Ziarului Financiar privind numărul de noi angajări pe care intenţionează să le facă în următoarea perioadă ca urmare a aplicării noilor prevederi din Codul muncii.

"Aprobarea noului cod este un semnal bun pentru investitori, întrucât va duce la flexibilizarea pieţei muncii, permiţând acesteia să se adaptaze mai bine nevoilor economiei, în general, şi ale investitorilor,
în mod particular. De asemenea, adoptarea actului normativ în această formă va duce la păstrarea avantajelor competitive ale României în ceea ce priveşte atragerea de investiţii străine şi exporturile",
a spus Frank Hajdinjak, CEO al E.ON România şi membru în boardul CIS.

Cu toate că CIS este iniţiator al proiectului şi a reuşit să-l convingă până şi pe preşedintele Traian Băsescu sau pe premierul Emil Boc de necesitatea schimbării legislaţiei muncii, şefii marilor companii membre în CIS nu au ieşit public să apere proiectul, lăsând totul pe seama ministrului muncii şi a premierului Boc.

Astfel, investitorii străini au pasat responsabilitatea, dar şi criticile, pe umerii premierului Emil Boc, pentru că nu au ieşit cu date clare prin care să exemplifice necesitatea schimbării legislaţiei, lăsând opoziţia să afirme că angajaţii români vor ajunge "sclavi".

În Germania însă, care a schimbat Codul muncii în urmă cu 6-7 ani, s-a reuşit flexibilizarea pieţei prin introducerea la scară largă a contractelor temporare de muncă (ceea ce a dus la cea mai mică rată a şomajului din ultimii 18 ani - după doi ani de criză - şi la una dintre cele mai mari rate ale ocupării din Europa), în timp ce în Spania, recunoscută pentru legislaţia rigidă în domeniul muncii, rata şomajului a ajuns la 20% şi la 43% în rândul tinerilor.

Investiţiile străine directe s-au redus de aproape patru ori în perioada 2008-2010, potrivit BNR, ajungând anul trecut la o valoare de 2,5 miliarde de euro, faţă de 9 miliarde de euro înregistrate în 2008.

"Flexibilizarea pieţei muncii este o condiţie sine qua non pentru un investitor. Foarte mulţi angajatori erau nemulţumiţi pentru că, atunci când identificau un angajat incompetent, nu-l puteau da afară. Noul Cod al muncii aduce un atu noilor investitorilor care vor să vină în România", este de părere omul de afaceri Jean Valvis, care are businessuri în industria vinului şi pe piaţa apelor minerale, unde a
revenit cu brandul Aqua Carpatica.

Reprezentanţii CIS au spus că, dacă se va aproba forma proiectului de modificare a legislaţiei muncii propusă de ei, se vor crea aproximativ 90.000 de noi locuri de muncă, ca urmare a flexibilizării legislaţiei.

"Estimările CIS legate de numărul de locuri de muncă au fost construite luând în calcul o eventuală implementare a tuturor propunerilor sale de modificare a Codului muncii. Având în vedere faptul că doar o parte dintre aceste propuneri au fost preluate în forma actuală a proiectului, o nouă evaluare este necesară pentru a calcula impactul estimat", a mai spus Mariana Gheorghe.

Şi jucătorii din recrutare, care au businessuri de milioane de euro generate mai ales din activităţile de "închiriere" de angajaţi pentru marile companii exportatoare - precum Dacia sau Nokia - spun că se observă un interes crescut al angajatorilor pentru noi recrutări, care este influenţat şi de noua legislaţie.

"Creşterea cererii pentru angajaţi temporari a fost susţinută în ultima perioadă, mai ales pentru că firmele nu au planuri pe perioade lungi de timp. Cred totuşi că va creşte numărul de angajări temporare. Deşi oamenii sunt încă reticenţi în ceea ce priveşte acceptarea de colaborări pe perioadă determinată, tot mai mulţi tineri - care au încercat să se angajeze mult timp şi nu au reuşit - au acceptat să lucreze temporar, chiar şi pe poziţii nespecializate", susţine Monica Dona, Human Capital Consultant în cadrul firmei de recrutare Lugera & Makler, lider de piaţă în 2009, cu afaceri de peste 21,5 milioane de euro.

În prezent, Lugera & Makler gestionează 6.700 de salariaţi în regim temporar.