Au fost distribuite seringi pentru cei care se droghează, însă unele ONG-uri le-au returnat

"În scopul îndeplinirii acestui segment din programul de prevenţie HIV/SIDA, unitate de implementare a fost desemnat Institutul de Boli Infecţioase «Prof Dr. Matei Balş», care a asigurat punerea la dispoziţie a ONG-urilor solicitante a seringilor necesare acestei activităţi. Unele ONG-uri sunt nemulţumite de seringile puse la dispoziţie atât de Institutul de Boli Infecţioase «Prof. Dr. Matei Balş», cât şi de Agenţia Naţională Antidrog şi au returnat seringile primite", arată luni Ministerul Sănătăţii, într-un comunicat de presă.

Ministerul Sănătăţii a precizat că nu a avut cunoştinţă de această situaţie şi a cerut Institutului de Boli Infecţioase "Matei Balş" să se consulte cu ONG-urile şi să propună soluţii.

"Ministerul Sănătăţii va asigura tot sprijinul său în scopul rezolvării acestui caz", se mai arată în comunicatul citat.

Precizarea a fost făcută după ce reprezentanţi ai unor ONG-uri au reclamat oprirea programelor de alocare a seringilor pentru persoanele care se droghează, în vederea evitării riscului de infectare cu HIV/SIDA şi a altor boli. Aceştia au spus că au depus, luni, petiţii la Ministerul Sănătăţii şi Ministerul Afacerilor Interne

Consiliul General al Municipiului Bucureşti a aprobat, în şedinţa de vineri, un proiect prin care Direcţia Generală de Asistenţă Socială şi ARAS au încheiat un acord în vederea derulării unui proiect pentru evitarea riscului de infectare cu HIV/SIDA şi alte boli cu transmitere sangvină.

Directorul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială a Municipiului Bucureşti, Cosmina Simean, a declarat că, în baza acordului cu ARAS, vor fi distribuite 3.265.800 de seringi pentru 5.443 de persoane care se droghează, aflate în evidenţa instituţiei şi vor fi colectate 2,8 milioane de seringi folosite.

Numărul consumatorilor de droguri a crescut îngrijorător în Bucureşti, 90 la sută dintre ei având hepatită C, în creştere alarmantă fiind şi numărul celor cu HIV, declara, în martie, directorul executiv de la Romanian Harm Reduction Network (RHRN), Valentin Simionov.

Directorul executiv de la RHRN arăta că numărul cazurilor de consum de droguri, în special de etnobotanice, a crescut alarmant în ultimii ani în Bucureşti, dar a crescut şi rata de injectare, ceea ce a dus la extinderea HIV, dar şi a tuberculozei, în rândul consumatorilor.

"Consumul de droguri a înregistrat o creştere îngrijorătoare în Bucureşti. Între 2007-2010, erau 28 de cazuri de HIV înregistrate oficial şi, în ultimii doi ani, 2011 şi 2012, numărul de cazuri a ajuns în jur de 360. Această creştere a fost cauzată de creşterea consumului de substanţe etnbotanice şi a scăderii generale a accesului la servicii de prevenire HIV pentru consumatorii de droguri. Creşterea numărului de cazuri de HIV nu este constatată doar în societate, este posibil să fie şi în penitenciare. Instituţiile statului şi organizaţiile neguvernamentale trebuie să colaboreze pentru a găsi un răspuns în această situaţie, răspunsul focusându-se pe probleme de sănătate publică şi reintegrare a consumatorilor de droguri", spunea Simionov.

Directorul executiv de la RHRN mai spunea că o situaţie şi mai gravă se înregistrează în cazul hepatitei C, aceasta răspândindu-se între 2000 şi 2010 şi atingând în prezent cote de 90 la sută în populaţia estimată de 19.000 de persoane care consumă droguri în Bucureşti.

"Un alt pericol epidemiologic este legat de tuberculoză. Din păcate, România are trista poziţie de locul întâi în UE, iar în combinaţie cu infecţia cu HIV s-a constatat că tuberculoza este una dintre primele infecţii care se instalează la o persoană seropozitivă. Ţinând cont de faptul că virusul HIV se dezvoltă foarte rapid la consumatorii de droguri, în special la consumatorii de etnobotanice, sunt deja sub imunitate scăzută când virusul se instalează, posibilitatea încrucişării virusului HIV cu tuberculoză, care apoi se poate răspândi în populaţia generală, este foarte mare", arăta Valentin Simionov.