Au început evenimentele dedicate Zilei Holocaustului

Temele propuse în acest an sunt “Donaţii şi donatori. Colecţia Comunitatea evreiască din Arad a Complexului Muzeal Arad” (Adelina Stoenescu – muzeograf) şi „Dreptul la memorie. Poveştile de viaţă ale unor deţinuţi politici în perioada regimului comunist (Bogdan Ivaşcu – muzeograf)".

În fiecare an, cu prilejul Zilei Naţionale de Comemorare a Holocaustului în România, Complexul Muzeal Arad, în parteneriat cu Inspectoratul Şcolar Judeşean Arad, cu sprijinul Comunităţii Evreieşti din Arad şi al Departamentului pentru Europa Centrală a Şcolii Internaţionale pentru Studierea Holocaustului, Institutul Yad Vashem din Israel, organizează activităţi pentru elevi, pe tema istoriei Comunităţii evreieşti din Arad.

În total sunt 5 atelierele interactive, prezentări multimedia şi filme documentare la care participă zeci de elevi de la mai multe şcoli şi licee din Arad.

"Colecţia de obiecte, legate de istoria unor familii evreieşti din Arad, s-a constituit în urmă cu un sfert de secol prin strădania istoricului arădean Gheorghe Lanveschi. Documente, scrisori şi fotografii/tablouri de familie, obiecte folosite în secolul trecut reconstituie viaţa evreiască aşa cum a fost înainte de al doilea război mondial, în timpul războiului şi până astăzi. De-a lungul secolelor, cei mai de seamă membrii ai comunităţii evreieşti din Arad au influenţat viaţa oraşului Arad şi a localităţilor în care au trăit. Aceştia, prin statutul deţinut, au avut prilejul să se implice atât în viaţa comunităţii evreişti din care făceau parte, dar şi în cea a localităţii, remarcându-se în politică, pe plan economic şi cultural", se arată într-un comunicat al Complexului Muzeal Arad.

Fie că au fost industriaşi, comercianţi, bancheri, rabini, avocaţi, medici, cadre didactice, artişti sau mici meseriaşi, evreii au lăsat o amprentă asupra locului în care au trăit.

"Până la cel de-al Doilea Război Mondial, Comunitatea evreilor din România număra 850.000 de suflete. Anii 1940-1944, au schimbat destinul acestora: măsurile discriminatorii, pogromurile de la Bucureşti, Iaşi, Dorohoi, deportările în Transnistria, în timpul regimului Antonescu, cele din Transilvania de Nord, ocupată de UngariaArdealul de Nord, urmate de emigrarea în Palestina, au făcut ca, după terminarea războiului, pe teritoriul Romaniei, să rămână circa 400.000 de evrei. Procesul emigrării în Israel a continuat şi în anii regimului comunist, încât 97% dintre evreii rămaşi în ţară după război au plecat", potrivit comunicatului.

În România, prin Hotărârea de Guvern nr. 672 / 5 mai 2004, a fost aprobată data de 9 octombrie, dată ce marchează începutului deportărilor evreilor în Transnistria, în anul 1942, pentru comemorarea oficială, în plan naţional, a Zilei Holocaustului.

România a preluat la data de 8 martie 2016 preşedinţia Alianţei Internaţionale pentru Memoria Holocaustului (IHRA) de la Ungaria, în cadrul unei ceremonii solemne desfăşurate la sediul Ambasadei României de la Berlin. România va exercita această înaltă responsabilitate în perioada martie 2016 – martie 2017, funcţia de preşedinte urmând a fi exercitată de ambasadorul Mihnea Constantinescu din cadrul Ministerului Afacerilor Externe.