AUDIERI LA CSM: Bica vrea un sistem informatic prin care să se evite ca structurile MP să cerceteze aceleaşi cazuri

Alina Mihaela Bica, propusă de premierul Victor Ponta pentru şefia Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT), are 17 ani de experienţă ca procuror.

Începând din 2004, ea a fost procuror şef de birou la DIICOT, iar apoi procuror şef de serviciu la aceeaşi instituţie.

CV-ul Alinei Bica include şi trei ani ca secretar de stat la Ministerul Justiţiei, din ianuarie 2009 până în mai 2012.

În perioada 1996-1999, Bica a fost magistrat în cadrul Parchetului Judecătoriei Sfântu Gheorghe, iar ulterior, până în 2002, la Parchetul Tribunalului Braşov. Timp de un an (2002-2003), Alina Bica a fost procuror la Parchetul Tribunalului Bucureşti, iar din 2003, la Parchetul General. Începând cu 2004, Bica a activat în cadrul DIICOT.

În septembrie anul trecut, numele Alinei Bica era vehiculat pentru funcţia de procuror general. Tot atunci, în presă era publicată o convorbire telefonică interceptată pe care aceasta ar fi avut-o cu fostul şef al ANAF Sorin Blejnar, discuţie în care Bica se interesa de funcţia pe care urma să o ocupe la ANAF o cunoştinţă a ei.

Alina Bica se va prezenta, joi, în faţa Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), pentru a fi intervievată după Laura Codruţa Kovesi, propusă pentru şefia DNA.

Potrivit proiectului său de management, Bica doreşte controale lunare la serviciile teritoriale ale DIICOT şi crearea unui sistem informatic datorită căruia să se evite cercetarea unor persoane pentru aceleaşi infracţiuni de către mai multe structuri ale Ministerului Public.

Controalele, menţionează ea, vor fi făcute pentru a se constata "aspecte legale de realizare a unui act de urmărire penală transparent, cu respectarea celor mai înalte exigenţe profesionale şi a principiului celerităţii".

Tot pentru eficientizarea activităţii procurorilor DIICOT din teritoriu, Bica propune analizarea cauzelor "în funcţie de vechimea şi complexitatea acestora, pentru a se evita pericolul împlinirii termenului de prescripţie a răspunderii penale".

În acelaşi context, Bica vea să fie întocmite "informări vizând aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea unitară a legii, inclusiv aspecte relaţionate sectorului judiciar".

În proiectul său de management mai figurează şi "creionarea şi implementarea, sub coordonarea procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, a unui sistem informatic care să permită evitarea situaţiilor în care o persoană fizică/juridică este cercetată pentru săvârşirea aceloraşi infracţiuni de mai multe structuri ale Ministerului Public", inclusiv în cadrul DIICOT.

Printre obiectivele propuse de Alina Mihaela Bica se mai numără: creşterea gradului de recuperare a produselor infracţiunilor şi consolidarea practicii judiciare, menţinerea gradului de integritate profesională şi morală a procurorilor şi personalului auxiliar, prin continuarea implementării standardelor de integrate în sistemul judiciar şi prin promovarea unor ghiduri de bune practici în domeniu; realizarea unui sistem care să permită implementarea reglementărilor din Legea nr. 202/2011 referitoare la unificarea practicii judiciare şi a viitoarelor reglementări din Noul Cod deprocedură penală.

Procurorul mai subliniază în proiect că, pentru eficientizarea activităţii de urmărire penală, sunt necesare constituirea unor echipe de procurori sau de procurori şi specialişti pentru efectuarea cercetărilor în cazurile complexe şi colaborarea eficientă cu organele specializate în culegerea de informaţii şi cu ofiţerii de poliţie judiciară.

Totodată, Alina Bica consideră că este important ca repartizarea cauzelor către procurori să se realizeze echilibrat în funcţie de gradul de complexitate al acestora şi de gradul de încărcare al procurorului cu soluţionarea altor cauze.

Bica susţine, de asemenea, organizarea unor cursuri de formarea continuă a procurorilor DIICOT, realizarea unor seminarii interdisciplinare cu participarea judecătorilor, procurorilor, poliţiştilor, experţilor şi găsirea finanţării pentru aceste seminarii.

Procurorul s-a referit în proiectul său de management şi la "consolidarea capacităţii administrative" a DIICOT, propunând: identificarea unui sediu propriu al DIICOT - Structura Centrală, care să permită instituţiei să-şi desfăşoare activitatea în parametrii optimi, identificarea resurselor financiare necesare pentru realizarea acestui obiectiv, continuarea modernizării sediilor DIICOT aparţinând structurilor teritoriale, identificarea resurselor financiare necesare pentru modernizarea sistemului informatic al Direcţiei şi pentru crearea unui parc auto propriu inclusiv autoturisme de escortă în acţiuni operative.

Alina Mihaela Bica mai propune înfiinţarea în cadrul DIICOT a propriei structure de poliţie judiciară, analizarea indicatorilor care să ofere gradul de structurare pe competenţe profesionale ce vor compune acest compartiment şi stabilirea modului de salarizare şi promovare a acestora.

Procurorul doreşte şi completarea schemei de personal şi propune recrutarea unor procurori cu experienţă, care să ocupe funcţii de execuţie vacante în cadrul Direcţiei, organizarea unor examene pentru personalul auxiliar de specialitate şi specialişti şi a unor concursuri pentru recrutarea personalului auxiliar şi funcţionarilor publici unde este cazul.

Alina Bica are, conform declaraţiei de avere depusă în 15 iunie 2012, un singur teren agricol de 1.600 de metri pătraţi, în comuna Clinceni din judeţul Ilfov pe care l-a cumpărat, în 2005, împreună cu soţul, Octavian Mircea Bica. De asemenea, împreună cu soţul, deţine un apartament de 53 de metri pătraţi în Bucureşti, achiziţionat în 2010.

Tot potrivit declaraţiei de avere, Bica are credite de 56.000 de euro, 20.000 de lei şi 1.800 lei de la Unicredit, Banc Post şi, respectiv, BRD, contractate în 2008, 2009 şi 2010.

Veniturile salariale ale Alinei Bica au fost, în anul anterior depunerii declaraţiei, de 96.611 lei din salariul de la Ministerul Justiţiei şi 21.635 lei din funcţia de lector a Universităţii "Dimitrie Cantemir" din Bucureşti, la care se adaugă veniturile salariale ale soţului, de 14.400 de lei.