AUDIERI la CSM: Kovesi vrea respingerea cererilor comisiilor parlamentare de audiere a procurorilor

Laura Codruţa Kovesi are un CV în care primează intervalul 2006-2012 petrecut la şefia Parchetului General, în care şi-a atras, asemenea lui Daniel Morar, "renumele" de om al preşedintelui Traian Băsescu, adversarii politici ai acestuia şi ai PDL invocând un caracter părtinitor în anumite acţiuni declanşate de procurori, cea mai recentă fiind declanşată după referendumul din 2012 de demitere a şefului statului.

Tot în CV-ul Codruţei Kovesi se menţionează că aceasta are aproape 18 ani de experienţă ca procuror.

Între 1995 şi 1999, Laura Codruţa Kovesi a fost procuror la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sibiu, iar din 1999 până în 2000, la Parchetul Tribunalului Sibiu.

Din 2000, a ocupat funcţia de procuror şef al Biroului de Combatere a Corupţiei şi Criminalităţii Organizate din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, iar doi ani mai târziu, pe cea de procuror şef al Biroului de Combatere a Criminalităţii Organizate şi Antidrog din cadrul Parchetului Tribunaluli Sibiu. În aceeaşi instituţie, a fost timp de două luni (1 septembrie 2004 - 1 decembrie 2004) procuror şef al Secţiei de Urmărire Penală şi Criminalistică.

Din 2004 Kovesi a fost magistrat la DIICOT Sibiu, instituţie pe care a şi condus-o în 2006. Începând cu 2 octombrie 2006, a ocupat funcţia de procuror general al României.

Codruţa Kovesi a fost detaştă la Ministerul Afacerilor de Externe, din octombrie 2012, pentru o perioadă de trei ani, ocupând funcţia de Înalt reprezentant la Misiunea României la Bruxelles pe probleme privind reforma justiţiei şi lupta anticorupţie.

Fostul procuror general a fost decorat în mai 2011 de preşedintele Franţei cu "Ordinul Naţional al Meritului", iar în 2007 şi 2011 a primit din partea directorului Secret Service al SUA "Certificatul de apreciere pentru recunoaşterea eforturilor speciale şi a contribuţiei superioare la responsabilităţile de aplicare a legii de către United States Secret Service".

De asemenea, Kovesi a obţinut, anul trecut, titlul de doctor în drept după susţinerea tezei "Combaterea crimei organizate prin dispoziţii de drept penal". Tot ea a fost coautor al cărţii "Arestarea preventivă. Aprecierea pericolului social concret pentru ordinea publică" şi al cursului universitar "Procedură penală".

Laura Coduţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta pentru şefia DNA, va fi intervievată, joi, de Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM).

Magistratul arată în proiectul de management că va continua să respingă cererile comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le fac şi va sesiza CSM dacă parlamentari sau miniştri fac afirmaţii defăimătoare la adresa acestora.

"Printre priorităţile exercitării mandatului de procuror şef va fi respingerea oricăror intenţii sau acţiuni care pot aduce atingere statutului constituţional al procurorilor sau care vizează discreditarea ori intimidarea acestei categorii profesionale. În acelaşi sens am acţionat şi din calitatea de procuror general. Am să continui să resping solicitările comisiilor parlamentare de audiere a unor procurori în legătură cu anchetele pe care le efectuează şi am să solicit intervenţia Consiliului Superior al Magistraturii pentru apărarea reputaţiei profesionale a procurorilor la adresa cărora se vor face afirmaţii defăimătoare de către unii reprezentanţi ai legislativului sau executivului", arată Kovesi, în proiectul de management.

Codruţa Kovesi argumentează că "cea mai mare ameninţare la adresa funcţionării DNA este reprezentată de posibilele presiuni (de regulă, din afara sistemului judiciar) urmărind limitarea independenţei procurorilor".

"Unul dintre obiectivele mele prioritare va consta în apărarea statutului procurorului anticorupţie şi consolidarea independenţei sale faţă de orice ingerinţe externe. Până în prezent au existat situaţii în care reprezentanţii altori puteri au făcut declaraţii care au fost interpretate de CSM drept ingerinţe în activitatea magistraţilor sau au solicitat audierea procurorilor în Parlament, care a fost la rândul ei considerată incompatibilă cu principiul separaţiei puterilor în stat", a mai scris Kovesi, în documentul citat.

În proiectul Codruţei Kovesi se mai menţionează că "principalul obiectiv al noii echipe de conducere a DNA trebuie să fie asigurarea continuităţii şi stabilităţii activităţii, iar procurorul şef are un rol esenţial în acest proces, prin definirea de priorităţi şi aplicarea unor standarde de calitate şi eficienţă în activitate".

Kovesi subliniază că, în ceea ce priveşte îndeplinirea măsurilor stabilite de Comisia Europeană în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) a progreselor României, va urmări optimizarea activităţii pe priorităţi, printre care investigarea cauzelor de corupţie la nivel înalt, a cazurilor de fraude şi conflicte de interese în achiziţiile publice, a celor de spălare de bani şi a infracţiunilor îndreptate împotriva intereselor financiare ale Comunităţii Europene.

Un alt obiectiv al celei propuse la şefia DNA este îmbunătăţirea comunicării publice şi a relaţiei cu mass-media. În acest context, Kovesi notează că o posibilă vulnerabilitate ce ţine de comunicarea publică constă în acuzaţiile cu privire la transmiterea neautorizată a unor informaţii din dosare.

Codruţa Kovesi vrea ca, pentru a elimina orice suspiciuni, comunicarea publică să se realizeze exclusiv prin Biroul de presă, iar documentele din dosarele penale să fie făcute publice în forma şi la momentele procedurale stabilite în ghidul de comunicare publică al Consiliului Superior al Magistraturii.

De asemenea, Codruţa Kovesi intenţionează identificarea celor care oferă presei informaţii din dosare. "Totodată, se va implementa un mecanism prin care procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice vor avea un regim special, folosind autoritatea de emitere de certificate digitale deja existentă, astfel încât fiecare persoană care accesează aceste documente să folosească semnătura electronică, pentru a putea stabili astfel sursa unor eventuale documente apărute în presă", arată Kovesi, în proiectul de management.

Kovesi mai arată că activitatea DNA trebuie dezvoltată în continuare folosind oportunităţile nou apărute în urma evoluţiilor legislative sau asimilând practica recentă a organelor judiciare.

Fostul procuror general consideră că punerea în comun a informaţiilor deţinute de structurile teritoriale ale DNA şi DIICOT, de celelalte unităţi de parchet, de poliţie şi de furnizorii de informaţii va duce la o exploatare mai eficientă a acestora, astfel încât să fie determinate zonele vulnerabile.

Kovesi a precizat că, spre exemplu, specificul judeţului Constanţa face ca principalul risc infracţional să fie legat de actititatea desfăşurată în port, în timp ce specificul Bucureştiului şi al zonei limitrofe determină un risc semnificativ cu privire la activitatea de evaziune fiscală şi cea de control a organelor fiscale.

"Rechizitoriile unităţilor de parchet din aceste zone nu reflectă însă în mod suficient ponderea pe care o au activităţile menţionate în fenomenul infracţional real, astfel încât este nevoie ca activitatea de investigare să pornească de la fenomenul general spre fapte determinate", a adăugat Kovesi.

Potrivit declaraţiei de avere din 1 octombrie 2012, Kovesi deţine un apartament cu două camere, de 54,74 metri pătraţi, în Bucureşti, cumpărat prin credit ipotecar în 2007. Fostul procuror general al României nu deţine terenuri sau maşini şi nici bijuterii sau obiecte de artă a căror valoare să depăşească 5.000 de euro, nu a înstrăinat bunuri de peste 3.000 de euro în ultimele 12 luni şi nici nu posedă active financiare a căror valoare depăşeşte 5.000 de euro, potrivit documentului. Totodată, nu a primit cadouri, servicii sau avantaje de peste 500 de euro.

În schimb, Kovesi a contractat două credite ipotecare la BRD, unul în 2007, în valoare de 30.000 de euro, şi altul în 2008, în valoare de 45.000 de euro, ambele scadente în 2033.

În declaraţia de avere se mai arată că fostul procuror-şef a câştigat în 2011, din salariul de la Parchetul General, 132.481 de lei, de la PICCJ, şi o indemnizaţie de 45.096 lei de la CSM.

Citeşte şi: Ponta: Toată lumea a uitat că Laura Kovesi a fost propusă şi de doi miniştri ai Guvernului Tăriceanu

Citeşte şi: Candidaţii la conducerea Parchetului ICCJ, intervievaţi miercuri de CSM