AUDIERI la CSM: Olaru vrea ca procurorii şefi să poată propune sancţiuni şi să dea recompense angajaţilor

Olaru, aflat în prezent la conducerea DIICOT, şi-a prezentat miercuri, în faţa Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), proiectul său de management.

El a vorbit mai întâi despre problemele legate de resursele umane din Ministerul Public, spunând că este necesară o "echilibrare a schemelor de personal". Olaru a arătat că, în prezent, 25 la sută dintre procurori sunt în funcţii de conducere, el propunând ca ponderea acestora să fie de sub 20 la sută.

Olaru a mai precizat că ar fi nevoie şi de reducerea numărului de procurori care activează în sectoare non-operative, fiind posibilă transferarea unor sarcini la personalul administrativ.

Codruţ Olaru a subliniat şi importanţa adaptării specializării procurorilor în funcţie de "specificul criminogen" al zonei în care activează.

Candidatul la funcţia de adjunct al şefului Ministerului Public a mai spus că, în opinia lui, un manager are nevoie de instrumente care să îi permită recompensarea şi sancţionarea procurorilor din subordine. El a amintit, în acest context, că a existat un fond special pentru premierea procurorilor, însă acesta nu mai intră în calcul din cauza restricţiilor bugetare. Totuşi, a spus Olaru, ar exista o motivaţie suplimentară pentru procurori dacă şeful lor direct ar avea la dispoziţie fonduri pentru recompensarea angajaţilor.

Totodată, Olaru consideră că managerii ar trebui să aibă posibilitatea să propună procurorului general sancţiuni pentru angajaţii din subordine, în cazul unor abateri de mai mică importanţă, ca întârzierea la serviciu, în prezent fiind necesară parcurgerea procedurii standard prin inspecţia judiciară. El a precizat însă că inspecţia judiciară ar trebui să deţină în continuare monopolul asupra activităţii disciplinare privindu-i pe procurori.

Întrebat de procurorul Gheorghe Muscalu cum vede organizarea şi funcţionarea parchetelor militare, Olaru a susţinut că dubla subordonare a acestor instituţii la Ministerul Public şi la Ministerul Apărării "categoric nu poate produce niciun fel de progres".

Astfel, Olaru a argumentat că nu este de acord ca, într-un caz de trafic de droguri în care o grupare constituită din 10 persoane include şi un militar, competenţa să fie declinată către parchetul militar.

El a mai susţinut că ar fi oportun ca, după modelul DNA, unde există o secţie specializată în cercetarea infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, să existe şi în cadrul DIICOT o structură pentru infracţiunile de crimă organizată săvârşite de militari.

Pe de altă parte, el a arătat că parchetele militare pot funcţiona în continuare la nivel teritorial.

"Cert e că menţinerea în funcţie a procurorilor militari în actuala competenţă, raportat la actualul volum de salarizare creează în mod categoric inechităţi, dacă vreţi, profesionale între noi. Toţi colegii probabil au acelaşi sentiment pe care-l exprim public: 'De ce la muncă puţină să fii salarizat mai mult'", a spus Codruţ Olaru.

Răspunzând la întrebarea preşedintelui CSM Oana Schmidt-Hăineală privind diferenţa dintre un lider şi un manager, Olaru a spus că este important ca un lider să îşi formeze oameni puternici, adăugând că el a reuşit să facă acest lucru la conducerea DIICOT. Hăineală l-a completat pe Olaru spunând că bănuieşte că şi-a format angajaţii şi să aibă "capacitate de efort".

"Dacă vorbim de capacitate de efort, nu ştiu dacă e cadrul, dar eu am 180 de zile de concediu neefectuat. Când lucrurile le faci cu plăcere, dedicat pentru munca cu care ai fost investit, cred că sunt aspecte secundare", a răspuns Olaru.

Acesta a mai spus, răspunzând la întrebările membrilor CSM, că poliţia judiciară ar trebui să funcţioneze, în opinia lui, ca entitate distinctă în cadrul Ministerului Public, exprimând astfel o opinie diferită faţă de cea avansată de Tiberiu Niţu, candidat la funcţia de procuror general, care a propus, în proiectul său de management, înfiinţarea unei direcţii de poliţie judiciară ca structură distinctă în cadrul Ministerului Afacerilor Interne şi cu unităţi teritoriale în cadrul fiecărui judeţ.

Premierul Victor Ponta i-a propus în 3 aprilie, în calitate de ministru interimar al Justiţiei, pe Tiberiu Niţu în funcţia de procuror general al Parchetului de pe lânga Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe Bogdan Licu pentru postul de prim-adjunct al procurorului general şi pe Codruţ Olaru ca adjunct al procurorului general.

În 9 mai vor susţine interviurile Codruţa Kovesi, propusă de premierul Victor Ponta la şefia Direcţiei Naţionale Anticorupţie, Alina Bica, nominalizată pentru funcţia de procuror şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi Elena Hosu, care candidează pentru postul de adjunct al şefului DIICOT.

Avizele în cazul celor şase candidaţi propuşi pentru funcţiile de conducere din Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, DNA şi DIICOT vor fi transmise de CSM Ministerului Justiţiei în 10 mai.

Potrivit Legii 303/2004, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul general al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi adjuncţii acestora sunt numiţi de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.

Şeful statului poate refuza motivat numirea în funcţiile de conducere din Ministerul Public.

Acesta este al doilea demers pentru ocuparea posturilor de conducere din parchete, primul fiind iniţiat anul trecut, când la conducerea Ministerului Justiţiei a fost Mona Pivniceru.