Augustin Lazăr, scrisoare către Avocatul Poporului. Cere sesizarea CCR privind Ordonanţa pe legile justiţiei

Augustin Lazăr a trimis, miercuri, o scrisoare către Avocatul Poporului în care i se solicită analiza cu privire la sesizarea Curţii Constituţionale referitoare la aspecte de neconstituţionalitate pe care le ridică prevederile articolului VII din OUG pe legile justiţiei.

„În cursul zilei de astăzi, 17 octombrie 2018, procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr, a transmis domnului Victor Ciorbea, Avocatul Poporului, spre analiză, solicitarea de a sesiza Curtea Constituţională, în temeiul dispoziţiilor art. 146 lit. d) teza finală din Constituţia României şi art. 13 alin. (1) lit. f) din Legea nr. 35/1997, republicată, cu excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.92/2018 pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul justiţiei”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Parchetul General.

Potrivit sursei citate, solicitarea procurorului general a fost făcută în considerarea rolului constituţional al Ministerului Public, „de a reprezenta interesele generale ale societăţii, de a apăra ordinea de drept, precum şi drepturile şi interesele cetăţenilor”.

„Se poate observa că nu a fost exprimată nicio justificare pentru majorarea condiţiilor de vechime printr-o procedură legislativă de urgenţă şi extraordinară, în contextul în care, de altfel, o asemenea chestiune nu a format obiect al vreuneia din recomandările cuprinse în avizul preliminar al Comisiei de la Veneţia asupra proiectelor de legi de modificare a legilor justiţiei. Din preambulul Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr.92/2018 rezultă că adoptarea acesteia urmăreşte asigurarea bunei funcţionări a justiţiei ca serviciu public, fiind invocate recomandările menţionate anterior, dar, în realitate, dispoziţiile criticate prin prezenta au efect opus, respectiv de impact negativ asupra funcţionării instituţiilor din sistemul judiciar, cu referire la parchete”, se precizează în scrisoarea transmisă de către Augustin Lazăr.

Articolul VII, menţionat în comunicatul de presă, arată că „Procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare”.

„Sintagma „procurorii care îşi desfăşoară activitatea” din cuprinsul acestui articol este neclară, prin aceea că poate fi înţeleasă ca referindu-se atât la toţi procurorii, inclusiv cei numiţi în funcţii, dar şi numai la procurorii aflaţi în situaţie de delegare ori de detaşare. O astfel de exprimare legislativă nu poate fi primită, nu doar pentru confuzia pe care o generează, dar, mai ales, din perspectiva consecinţelor pe care le cauzează o interpretare în sensul că ar privi inclusiv procurorii numiţi în funcţii”, a scris procurorul general în scrisoare.

Augustin Lazăr îi mai scrie Avocatului Poporului cî eliberarea magistratului dintr-o funcţie dobândită în mod legal ar aduce o atingere severă principiului stabilităţii procurorilor.

„Este inacceptabil ca prin introducerea unor condiţii noi, stabilite în mod intempestiv, Guvernul să poată determina îndepărtarea unor magistraţi care au fost numiţi în funcţie în baza legii. Totodată, încetarea funcţiei acestor procurori ar provoca instabilitate în sistem, în condiţiile în care proiectul de act normativ nu prevede în ce funcţii ar urma să fie numiţi, iar posturile pe care aceştia le ocupau anterior la parchete inferioare au fost ocupate prin derularea altor proceduri prevăzute de lege. (...) Dispoziţiile art.VII contravin principiului egalităţii în drepturi consacrat de art.16 alin.1 din Constituţia României privind egalitatea în drepturi.”, mai spune documentul.

„Încălcarea art.21din Constituţia României - Se poate observa că prin potenţiala încălcare a statutului procurorului sunt generate consecinţe de natură să afecteze negativ funcţionarea normală a parchetelor, în principal prin creşterea duratei de soluţionare a cauzelor penale. Astfel, conform art.21 alin.3 din Constituţie, „părţile au dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil”. Toate considerentele expuse anterior conduc la concluzia neconstituţionalităţii dispoziţiilor art.VII din Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr.92/2018”, se arată în scrisoare.

Articolul 7 din OUG pe legile justiţiei, cel care a stârnit controverse, arată că "procurorii care, la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţei de urgenţă, îşi desfăşoară activitatea în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism şi al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi în cadrul celorlalte parchete, rămân în funcţie în cadrul acestora, numai dacă îndeplinesc condiţiile prevăzute de Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, şi Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, republicată, cu modificările şi completările ulterioare".

Noile prevederi din ordonanţa de urgenţă, care a fost publicată marţi în Monitorul Oficial, impun o vechime de cel puţin 10 ani în magistratură pentru procurorii din Parchetul General, DNA şi DIICOT.