Aurescu: Voi înmâna împreună cu omologul ucrainean primele permise de mic trafic, în această primăvară

"România este un susţinător ferm al suveranităţii, unităţii şi integrităţii teritoriale a Ucrainei. România este profund interesată să aibă la frontiera ei o Ucraină puternică, unită, democratică, suverană, angajată ferm pe calea europeană prin intermediul reformelor, pentru că această evoluţie este benefică pentru cetăţenii ucraineni în primul rând, dar şi pentru întreaga regiune, inclusiv pentru România. O Ucraină puternică, unită, suverană, angajată ferm pe calea europeană este o garanţie pentru consolidarea stabilităţii în această parte a Europei", a declarat ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, într-o conferinţă de presă comună cu omologul ucrainean, Pavlo Klimkin, aflat în vizită oficială la Bucureşti.

Cei doi miniştri au discutat despre situaţia de securitate din estul Ucrainei, după încheierea înţelegerilor de la Minsk, şeful diplomaţiei române condamnând "continuarea violenţelor în ultimele zile, inclusiv după ce s-a declanşat formal încetarea focului în zona de conflict".

"Fac apel la separatiştii pro-ruşi şi la cei care-i susţin să respecte strict şi complet încetarea focului, astfel incât să poată începe retragerea armamentului greu, conform înţelegerilor de la Minsk", a spus Aurescu.

Referitor la cooperarea bilaterală, ministrul român a precizat că este "substanţială", iar omologul său a propus organizarea de şedinţe comune de guvern între cele două părţi, idee care ar putea fi pusă în aplicare chiar din acest an.

Un alt subiect important a fost intrarea în vigoare cât mai rapid a Acordului privind micul trafic de frontieră.

"Parlamentul României a ratificat deja aceste acord şi urmează ca şi Parlamentul ucrainean, în următoarele săptămâni, să îndeplinească această procedură. (...) De acest document va depinde pentru aproximativ două milioane de cetăţeni ai României şi Ucrainei, de pe o parte şi de alta a frontierei comune, să circule mai uşor, fără viză, în baza permisului de mic trafic. Am hotărât împreună că la momentul intrării în vigoare în această primăvară a acestui Acord să mergem împreună în regiunile locuite de minoritatea românească din Ucraina, respectiv minoritatea ucraineană din România, să discutăm cu aceste minorităţi, să vedem care sunt beneficiile concrete ale aplicării Acordului de mic trafic pentru comunitatea locală şi să înmânăn împreună primele permise de mic trafic", a declarat Aurescu.

La rândul său, Klimkin a precizat, răspunzând unei întrebări, că se derulează o procedură internă în Ucraina privind acest document, existând toate avizele necesare, inclusiv cel al Ministerului Finanţelor, iar Acordul va fi introdus în Parlament spre ratificare "în cel mai scurt timp".

Totodată, Aurescu şi Klimkin au stabilit reluarea activităţii Comisiei mixte privind minorităţile naţionale.

Cei doi au discutat şi despre perspectiva deschiderii unui ICR la Kiev, cu filială la Cernăuţi, despre dosarul Bâstroe, pentru care este nevoie de o soluţie bilaterală, dar şi despre deschiderea de noi puncte comune de trecere a frontierei.

Ministrul ucrainean de Externe, Pavlo Klimkin, a vorbit şi despre reformele necesare ce trebuie implementate de Kiev, precizând că DNA reprezintă un model în privinţa luptei împotriva corupţiei.

"Zilele acestea o să fie desemnat şeful noului Departament Anticorupţie, cunoaştem foarte bine experienţa României în acest sens, ne-am folosit de experienţa statelor UE, inclusiv a României referitor la DNA", a spus Klimkin.

În acest sens, Aurescu i-a transmis omologului ucrainean că România este pregătită să furnizeze orice fel de asistenţă concretă Ucrainei. "Există în continuare în România experţi care au participat la procesul de negociere a capitolelor de aderare a României la UE. Această experienţă poate să fie utilă", a spus Bogdan Aurescu, explicând că procesul de aplicare a Acordului de Asociere UE-Ucraina implică adoptarea a 75%-80% a acquis-ului european.

Întrebat dacă autorităţile ucrainene negociază cu alte state achiziţionarea de armament, Pavlo Klimkin a confirmat, subliniind că Ucraina are nevoie de armament pentru a face faţă teroriştilor din Doneţk şi Lugansk.

Întrebat dacă există astfel de negocieri şi cu România, Klimkin a negat.